Dr. Luminița Rotaru

Medic Primar Cardiologie, Doctor în Științe Medicale

Într-o perioadă complicată, în care atenția este concentrată pe efectele pandemiei, nu trebuie să uităm că principala cauză a mortalității rămâne patologia cardiovasculară.

În Europa, se înregistrează, anual, 5 milioane de decese din cauza bolilor cardiace. Primul loc îl ocupă cardiopatia ischemică și accidentele vasculare, și, așa cum s-a constatat și în relație cu infecția respiratorie pandemică, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare preexistente au avut, din nefericire, cele mai severe forme de boală și prognosticul cel mai rezervat. Putem afirma odată în plus ca în menținerea stării generale de sănătate un rol principal îl are sănătatea inimii.

Ce înseamnă PREVENȚIE CARDIOVASCULARĂ?

În primul rând, trebuie să cunoaștem care sunt factorii de risc pentru afecțiunile cardiace, cum să îi corectăm, și apoi trebuie să știm care este starea reală, nu doar aparentă, de sănătate a inimii noastre. Această acțiune este definită în termeni medicali ca și prevenție primară.

În cazul în care din nefericire s-a produs un eveniment coronarian sau vascular sau pur și simplu s-a pus un diagnostic de boală cardiovasculară: insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, valvulopatie, aritmii, etc. prevenția este denumită secundară și cuprinde atât măsuri de prevenție generală, cât și măsuri specifice de tratament și recuperare cardiovasculară care au ca și obiectiv o calitate cât mai bună a vieții și împiedicarea apariției altor complicații.

Este importantă o informare corectă și sistematizată, din surse medicale avizate, clare, concise și credibile.

Pe lângă factorii de risc considerați majori: hipertensiunea arterială, diabetul zahart, valorile crescute ale grăsimilor în sânge (dislipidemiile) și fumatul este importantă cunoașterea unor factori ce dau valoare stilului de viață sănătos: controlul greutății, dieta echilibrată, managementul stresului, factori psihosociali, calitatea somnului și nu în ultimul rând, activitatea fizică.

Stilul de viață sănătos este cea mai eficientă masură de prevenție

Există recomandări ale Societății Europene de Cardiologie bazate pe studii aprofundate efectuate de specialiști din centrele mari, precum și pe consensul experților în domeniu privind prevenția bolilor cardiovasculare. Ultimele recomandări în acest domeniu au fost publicate în 2016 și recent, s-au dezvoltat aplicatii digitale elaborate de grupurile de lucru europene cu preocupări în prevenție, ce vin în sprijinul populației și medicilor în evaluarea riscului și chiar în stabilirea unor programe de prevenție si recuperare.

1. Întreruperea fumatului este una dintre cele mai eficiente măsuri de reducere a riscului cardiovascular. Țigaretele electronice (e-cigarettes) reprezintă un surogat al țigaretei clasice ce a deziluzionat comunitatea medicală și nu reprezintă o recomandare sau o soluție de înlocuire. Fumatul este incompatibil cu un stil de viață sănătos, face victime și în rândul nefumătorilor, fumatul pasiv fiind de asemenea periculos.

2. Controlul valorilor tensiunii arteriale și menținerea acestora sub valorile ce definesc diagnosticul hipertensiunii arteriale, adică sub 140mmHg-tensiunea arterială sistolică și 90mmHg-tensiunea arterială diastolică dacă este măsurată la cabinet, sau 135/85mmHg dacă este masurată la domiciliu, reprezintă un alt instrument important în prevenție.
Desigur, primul pas este acela de a verifica valoarea tensiunii în special la persoanele care au în familie antecedene de hipertensiune, persoanele cu obezitate, femeile cu antecedente de preeclamsie, etc. Măsurarea tensiunii arteriale se poate efectua la domiciliu sau la medicul de familie, ulterior stabilindu- se necesitatea vizitei la cardiolog.

Controlul tensional este extrem de important atât în prevenția cardiopatiei ischemice, cât și a insuficienței cardiace, leziunilor secundare cerebrale sau renale cu impact sever în starea de sănătate.

3. Dieta echilibrată cu menținerea valorilor glicemiei și a lipidelor serice în limite normale.

Diabetul zaharat este definit de Organizația Mondială a Sănătății prin detectarea în sange a unei valoari a glicemiei de peste 126mg/dl, valorile superioare normale fiind considerate în funcție de laborator până la 110mg/dl. Valorile intermediare reprezintă un risc crescut pentru dezvoltarea diabetului zaharat. Persoanele cu diabet zaharat au un risc crescut de a dezvolta boala cardiovasculară, iar controlul valorilor glicemice (prin dietă specifică cu reducerea alimentelor bogate în carbohidrați, consumul de fructe și legume cu conținut redus de zahăr, în special în formă neprelucrată termic, calcularea aportului de carbohidrați după o conduită strictă recomandată de medicul specialist de boli de nutriție și metabolism) alături de corecția riguroasă a factorilor de risc asociați, reprezintă modalitatea esentială de luptă împotriva instalării complicațiilor.

Dislipidemiile (valorile crescute ale lipidelor serice cu rol în apariția plăcilor de aterom responsabile de cardiopatia ischemica: colesterol total și în special, LDL colesterol) se pot preveni printr-o dietă în care grăsimile “rele”: cele saturate (solide, de origine animală cum ar fi untul, smântâna, frișca, carnea grasă de porc, ouă) și cele hidrolizate din produsele alimentare procesate, complet nesănătoase, se înlocuiesc cu grăsimi sănătoase (uleiuri presate la rece, semințe, pește) desigur în cantități limitate datorită conținutului caloric ridicat. În cazul în care dieta nu poate controla aceste valori medicul poate prescrie și medicație hipolipemiantă.

Într-o dietă echilibrată trebuie menținut un aport de sare de sub 5g/zi care, deși are reputația ca este “bună în bucate”, crește riscul bolilor cardiovasculare.

Aportul constant de fructe și legume proaspete, 200mg/zi, asigură pe lângă nutrienți de calitate, necesarul de vitamine și oligoelemente și sunt preferate dulciurilor rafinate sau altor snacksuri cu conținut crescut în sare sau grăsimi trans.

În aceeasi idee de încurajare a consumului alimetelor sănătoase se înscrie recomandarea de către
Societatea Europeană de Cardiologie a consumului zilnic de nuci nesarate (30g/ zi), fibre (30-45g/zi) din cereale integrale și pește de 2 ori pe săptămână. Se conturează drept una dintre cele mai adecvate stilului sănătos de alimentație dieta cunoscută sub numele de mediteraneană cu o piramidă a aportului de alimente, deși destul de popularizată, încă puțin aplicată pe scară largă.

Consumul de alcool este legat direct de afecțiunile cardiace nu doar prin influențarea controlului valorilor tensiunii arteriale, cât și prin efect toxic direct asupra mușchiului cardiac. Se recomandă evitarea unor cantități de alcool mai mari de 20g/zi la bărbați și 10g/zi la femei.

Hidratarea corectă presupune consum de apă până la 2000ml/zi cu evitarea consumului de băuturi carbogazoase.

Obiceiurile alimentare corecte au ca efect atât pastrarea unor valori normale ale analizelor de laborator implicate în apariția bolilor cardiovasculare, cât mai ales păstrarea unei greutăți normale pentru vârstă și sex. În practică se utilizează un parametru denumit Indice de Masă Corporală (IMC = greutatea/ înălțime2) care este considerat normal atunci când are valoarea cuprinsă între 20-25 kg/m2. Greutatea crescută se asociază adesea și cu absența controlului valorilor tensionale cu riscul de boală cardiovasculară și deces.

4. Activitatea fizică regulată reprezintă o modalitate importantă de prevenție cardiovasculară, îmbunătățește condiția fizică, îmbunătățește statusul psihoemoțional, previne mortalitatea de toate cauzele. Se recomandă ca toți adulții sănătoși să efectueze minimum 150 min. de activitate fizică moderată pe săptămână sau 30 min. de mers pe jos pe zi, urcatul scărilor atunci când există posibilitatea.

5. Managementul / evitarea stresului atât acut, cât și al celui cronic, păstrarea conexiunilor sociale chiar dacă acest lucru este mai dificil de realizat în perioada pandemiei și atunci când este necesar chiar prin consultarea unor specialiști în domeniu, este un pilon de bază pentru un stil de viață sănătos. Managementul stresului are caracter individual însă activitățile în aer liber, evitarea urmăririi excesive a știrilor cu caracter negativ, alternarea momentelor de activitate intensă cu exerciții de relaxare, pot contribui la menținerea echilibrul emoțional.

6. Calitatea somnului (atât prin durată, cât și prin caracter) s-a dovedit ca este legată de controlul tensiunii arteriale, respectiv de riscul cardiovascular. Necesarul de somn variază cu vârsta însă tulburări precum apneea în somn trebuie diagnosticate precoce datorită asocierii cu patologii pulmonare sau cu risc crescut de aritmii sau moarte subită.

Starea reală a inimii / vaselor sau cum aflăm unde ne situăm

Dacă stilul de viață pe care încercăm să-l ducem nu este “validat” medical sau am vrea să aflăm dacă odată cu trecerea anilor avem riscuri sau elemente de afectare cardiacă, cea mai bună soluție este să facem o vizită la cardiolog.

Există așa numitele diagrame de risc ce se pot utiliza chiar și la o vizită de rutină la medicul de familie ce utilizează criterii precum: varstă, sex, fumat, valoarea TA, nivelul colesterolului și care apreciază evenimentele cardiovasculare fatale (ex. diagrama SCORE).

După 40 de ani, evaluarea complexă a tuturor factorilor de risc, precum și prezența unor afecțiuni cardiace sau a unor alte patologii asociate care contribuie la riscul global (diabet zaharat, tulburari endocrinologice, afectare renală, tulburări psihoemoționale sau de somn, etc.) trebuie facută într-o echipă multidisciplinară și începe în cabinetul cardiologului.

Cardiologul va încadra pacientul într-o clasă de risc utilizând, pe lângă datele anamnestice și instrumente de evaluare paraclinică și imagistică, în funcție de dotarea centrului și de necesitate:

ECG

Ecocardiografie

Holter TA și ECG

Examen Doppler vascular

Test de efort

Tomografie cardiacă pentru evaluarea arterelor coronare

RMN cord

și va putea recomanda atât secvența corectării factorilor de risc cât și programe de reabilitare în funcție de starea de sănătate a inimii.

*CardioRec dorește să contribuie la dezvoltarea unei culturi de prevenție în România și la creșterea accesului la informații medicale corecte.