Apneea si complicatiile cardiovasculare
Jurnal Medical mai 10, 2022

Dr. Luminița Rotaru: Apneea obstructivă în somn și riscul cardiovascular


Luminita Rotaru - Apneea si bolile cardiovasculare

Autor: Dr. Luminița Rotaru, Medic Primar Cardiologie, Doctor în Medicină

 

Tulburările de somn, în special Apneea obstructivă în somn, reprezintă factori de risc cardiovascular și fac parte din categoria factorilor de risc modificabili, controlabili, alături de fumat, hipertensiune arterială, dislipidemii, diabet zaharat, obezitate, lipsa activității fizice, consumul de alcool și stresul.

Aceștia sunt considerați factori de risc modificabili pentru că odată identificați prin corectia și controlul lor se poate îmbunătăți sau chiar schimba prognosticul evenimentelor cardiovasculare. Din categoria factorilor de risc cardiovascular nemodificabili fac parte vârsta, genul, factorii de tip genetic, precum și factorii socioeconomici.

 

Tulburările de somn pot îmbrăca multe forme, însă dintre acestea Apneea în somn este una dintre cele mai frecvente. Apneea în somn poate fi:

  • obstructivă, atunci când, intermitent, aerul nu mai poate pătrunde în plămâni din cauza unor obstacole mecanice ce apar în timpul nopții la nivelul căilor respiratorii superioare (AOS)
  • centrală, când oprirea respirației se produce din cauza afectării centrilor respiratori (ACS)
  • mixtă, atunci cand cele două forme de Apnee se regăsesc împreună

 

Apariția Apneei obstructive  se corelează la rândul ei cu anumiți factori de risc ce pot fi modificați și anume :

  • obezitatea,
  • consumul de alcool sau sedative ce produc relaxarea musculaturii din zona gâtului,
  • prezența alergiilor,
  • congestia nazală,
  • fumatul,
  • anumite afecțiuni endocrine, cum este, de exemplu, hipotiroidia,

 

Precum și cu factori ce nu pot fi influențați:

  • vârsta, gen: aproximativ 10% dintre bărbații cuprinși în intervalul de vârstă 40-60 ani au Apnee în somn. Raportul inițial “în favoarea bărbaților” se egalizează în timp odată cu vârsta de menopauză a femeilor,
  • factorii ereditari: antecedentele familiale de Apnee predispun la apariția acesteia la rude de gradul I,
  • anumite particularități anatomice prezente în zona gâtului, ca de exemplu circumferința crescută a gâtului.

 

Remarcăm, astfel, că Apneea obstructivă  în somn are factori de risc comuni cu bolile cardiovasculare, pentru medici fiind dificil să realizeze o cronologie a evenimentelor pentru că pacienții cu risc cardiovascular și cei cu risc pentru apnee obstructivă în somn «arată » cam la fel, obezitatea ocupând un loc central.

 

Cum afectează Apneea în somn activitatea cardiacă?

Oprirea respirației blochează intrarea oxigenului în plămâni ceea ce determină scăderea nivelului de oxigen din sânge, fenomen numit hipoxie. În același timp, nu se poate elimina din organism CO2 care se acumulează și determină hipercapnie.

Aceste modificări solicit suplimentar inima și vasele pentru a asigura necesarul de oxigen în organism  prin creșterea frecvenței cardiace și creșterea tensiunii, prin activarea sistemului nervos autonom cu rol în menținerea echilibrului.

Hipoxia este o alarmă și pentru creier care se trezește și comandă efectuarea respirației.

Mișcările toracice neregulate  care se produc cu acest prilej  modifică presiunea în torace, inima fiind  afectată  direct din cauza acestui fapt.

În urma acestor manifestări ce apar în mod repetat în cursul nopților, apar  modificări hormonale și inflamatorii, tulburări de coagulare și modificări metabolice.

Astfel, se explică de ce Apneea obstructivă în somn se asociază frecvent cu hipertensiunea arterială, cu tulburări de ritm, cu boala cardiacă ischemică, cu accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și chiar cu o mortalitate  crescută.

 

Afectarea cardiovasculară în Apneea obstructivă în somn (AOS)

Hipertensiunea arterială

Asocierea dintre AOS (Apneea obstructivă în somn) și hipertensiunea arterială este cea mai frecventă și mai cunoscută, hipertensiunea apărând în urma reacției de compensare a hipoxiei, iar valorile tensionale fiind corelate cu nivelul scăderii saturației oxigenului.

În timp, Apneea obstructivă în somn moderat-severă produce modificări progresive ale patternului tensiunii arteriale pornind de la profilul numit nondipper al tensiunii arteriale (adică absența scăderii fiziologice a tensiunii în timpul somnului) la hipertensiune mascată (hipertensiune în cursul nopții și tensiune arterială normală ziua) până la hipertensiune rezistentă la tratament. Hipertensiunea rezistentă la tratament nu se controlează dupa admininistrarea a minim 3 antihipertensive dintre care un diuretic.

Hipertensiunea arterială este un factor major de risc cardiovascular fiind direct responsabilă de afectarea altor organe. Iată cum, și în acest mod, Apneea obstructivă în somn, factor de risc independent pentru hipertensiunea arterială,  devine  factor  de risc cardiovascular.

 

Fibrilația atrială

O altă afecțiune cu care se asociază Apneea obstructivă în somn este fibrilația atrială. Fibrilația atrială este o tulburare de ritm care se manifestă prin palpitații cu ritm neregulat, poate fi permanentă sau episodică, paroxistică, și prezintă un risc crescut de aparitie a accidentului vascular cerebral. 20% dintre pacienții cu AOS severă au fibrilație atrială. S-a constatat că Apneea în somn este implicată în special în reapariția episoadelor de fibrilație paroxistică după tratamentul de restabilire a ritmului sinusal normal sau tratamentul electric.

 

Tulburări de ritm ventriculare

Apneea obstructivă în somn se asociază și cu alte tulburări de ritm cu risc crescut, respectiv cu tulburări de ritm ventriculare. Prezența acestora poate explica apariția episoadelor de moarte subită în timpul nopții.

 

Boala cardiacă ischemică

S-a constatat o incidență crescută și a bolii cardiace ischemice cu Apneea obstructivă în somn datorită inflamației, tulburărilor de coagulare, precum și variațiilor tensionale prezente la pacienții cu Apnee obstructivă în somn ce determină apariția leziunilor de ateroscleroză la nivelul arterelor coronare, arterele care irigă inima. Afectarea coronariană poate determina atât modificări silențioase diagnosticate pe înregistrari Holter ECG/24 ore, cât și angina pectorală sau chiar infarct miocardic. Un studiu efectuat în 2008 care a arătat că frecvența infactelor miocardice nocturne, în intervalul 12.00-6.00 este  de 3 ori mai mare la pacienții cu Apneea obstructivă în somn.

 

Hipertensiunea pulmonară

O alta afecțiune asociată este Hipertensiunea pulmonară (HTP) care se produce  datorită modificărilor anatomice directe ce apar în timp în vasele pulmonare, în contextul tuturor fenomenelor ce însotesc Apneea obstructivă în somn. Studii diferite au evidențiat  prezența AOS în procent de 20-40%  din pacienții cu HTP.

 

Accidentul vascular cerebral

Apneea obstructivă în somn este factor de risc independent pentru AVC, alături de ceilalti factori de risc cunoscuți. Studiile au evidențiat că Apneea obstructivă în somn înrăutățește prognosticul și crește riscul apariției unui nou atac cerebral la supraviețuitorii primului. În același timp AVC-ul reprezintă un factor de risc pentru apariția Apneei centrale în somn. Deci acești pacienți pot avea în final Apnee complexă în somn.

 

Insuficiență cardiacă

Asemeni pacienților cu AVC, și pacienții cu forme avansate de insuficiență cardiacă pot prezenta ambele tipuri de Apnee, iar prin tulburările produse prin asociere se agravează prognosticul, crescând nevoia de reinternare și mortalitatea.

 


 

DE REȚINUT

  • Tulburările de somn sunt corelate strâns cu afecțiunile cardiace pe care le pot atât determina, cât și agrava;
  •  Apneea obstructivă în somn are factori de risc comuni cu bolile cardiovasculare, cel mai important fiind obezitatea;
  • Apneea obstructivă în somn are o incidență mai mare la bărbații de vârstă medie, dar după menopauză poate aprea frecvent si la femei;
  • ACS (afectarea centrilor respiratori)  se asociază în special cu pacienții cu AVC și insuficiență cardiacă
  • Tulburările de somn reprezintă un adversar ascuns care pot pune viața în pericol

 


 

CardioRec face parte din rețeaua Istituto Auxologico Italiano, o fundație nonprofit cu peste 60 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul de Imagistică Cardiovasculară Integrată al prestigioasei rețele italiene.


 

 

Abonează-te la newsletter