Accidentele vasculare cerebrale reprezintă a 3-a cauză de deces și invaliditate majoră în țările dezvoltate, după boala cardiacă ischemică și cancer. Un AVC poate cauza dizabilitate severă, de lungă durată și chiar moartea. Din acest motiv, este important să descoperim și să tratăm, cât mai curând posibil, factorii de risc.

Care sunt semnele și simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze și să ne determine să consultăm un medic neurolog, care sunt examinările și testele de screening neurologic recomandate în funcție de vârsta pacientului și de factorii de risc individuali și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a reduce riscul de apariție a unui AVC, puteți afla din interviul cu Dr. Andreea Drugea, Medic Primar Neurologie în echipa Auxologico CardioRec.

Ce este neurologia și care este rolul medicului neurolog în îngrijirea sănătății sistemului nervos?

Neurologia este specialitatea medicală care se ocupă cu afecțiunile sistemului nervos central și periferic, ceea ce implică creierul, măduva spinării, mușchii și nervii periferici.

Medicul neurolog stabilește diagnosticul și tratează afecțiuni ca:

-Boli cerebro-vasculare (ex. Accidentul vascular cerebral);

-Boli demielinizante (ex. Scleroza multiplă);

-Sindroamele cefalalgice (ex. Migrena);

-Tulburările de mișcare (ex. Boala Parkinson,Tremorul);

-Boli neurodegenerative (ex. Boala Alzheimer, Scleroza laterală amiotrofică);

-Epilepsia și sindroamele înrudite;

-Afecțiunile măduvei spinării și ale rădăcinilor nervoase (ex. Hernia de disc);

-Afecțiunile nervilor periferici (Neuropatii/Polineuropatii);

-Afecțiunile musculare (ex. Miopatii);

-Tulburările de somn etc.

Ce este un AVC și care sunt principalele cauze și factori de risc asociați acestei afecțiuni?

AVC ischemic, cea mai comună formă de accident vascular, reprezintă o blocare  a fluxului de sânge  într-o anumită regiune a creierului (tromb/embol), ceea ce conduce la o lipsă de oxigenare și de aport de nutrienți în acea regiune.

În lipsa oxigenului și a nutrienților, celulele nervoase încep să moară în câteva minute. Dacă scăderea fluxului este tranzitorie și nu produce necroza țesutului cerebral, vorbim despre un atac ischemic tranzitoriu (AIT). Apariția unui AIT se corelează atât cu un risc major pentru AVC ischemic, cât și cu o incidență crescută a bolilor cardiace ischemice.

AVC hemoragic este mai puțin frecvent și este determinat de ruperea unui vas de sânge, cu acumularea acestuia la nivel cerebral. Principală cauză a AVC hemoragic este hipertensiunea arterială.  

Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală și, în cazul suspiciunii de AVC (cefalee severă, brusc instalată, apariția bruscă a unui deficit neurologic focal- hemipareză, asimetrie facială, amorțeli pe jumătate de corp, tulburări de vedere, tulburări de vorbire etc.), recomand apelarea serviciului de urgență 112, deoarece fiecare minut contează. Simptomele AVC depind de regiunea din creier afectată.

Principalii factori de risc sunt:

• Vârsta>75 ani – riscul de dublează la fiecare 10 ani după 55 ani;
• Sexul – AVC este mai frecvent la bărbați, dar mortalitatea este mai mare la femei;
• Hipertensiunea arterială >160/95mmHg;
• Diabetul zaharat;
• Boli cardiace – boala cardiacă ischemică, insuficiența cardiacă;
• Fibrilația atrială;
• Ateromatoza carotidiană asimptomatică;
• Hipercolesterolemia;
• Hiperuricemia;
• Evenimente vasculare în antecedente (AVC/AIT, infarct miocardic etc.);
• Fumatul;
• Obezitatea;
• Sedentarismul;
• Consumul de droguri;
• Consumul de alcool în cantitate mare.

De ce este importantă prevenția AVC și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a reduce riscul de apariție a unui AVC? Ce rol are screeningul neurologic?

Accidentele vasculare cerebrale reprezintă a 3-a cauză de deces și invaliditate majoră în țările dezvoltate, după boala cardiacă ischemică și cancer.

Un AVC poate cauza dizabilitate severă, de lungă durată și chiar moartea. Din acest motiv, este important să descoperim și să tratăm, cât mai curând posibil, factorii de risc.

Este adevărat că o parte dintre aceștia nu pot fi influențați (ex.vârstă, sex), dar o mare parte pot fi modificați prin schimbarea stilului de viață – renunțarea la fumat, scăderea ponderală, reducerea consumului de alcool, renunțarea la droguri, activitatea fizică regulată etc.

O altă măsură de prevenție extrem de importantă  este controlul medical periodic la medicul de familie sau la medicul specialist. În urma examinării clinice și a investigațiilor paraclinice (analize de sânge uzuale, EKG), medicul poate identifica factori de risc care, pe măsură ce sunt tratați, scad riscul de apariție a AVC.

De exemplu, hipertensiunea arterială – care poate fi diagnosticată și tratată foarte ușor în urma unui consult medical de rutină – este cel mai important factor de risc modificabil atât pentru AVC ischemic, cât și pentru cel hemoragic. Riscul persoanelor hipertensive de a suferi un AVC este de 4-6 ori mai mare decât riscul persoanelor cu valori normale ale TA.

Care sunt examinările și testele de screening neurologic recomandate în funcție de vârsta pacientului și de factorii de risc individuali?

Screeningul neurologic se referă la identificarea factorilor de risc, este mult mai important să prevenim, decât să tratăm un AVC.

În acest sens, se recomandă analize de sânge uzuale: HLG, glicemie, hemoglobină glicozilată, uree, creatinină, acid uric, profil lipidic, ionogramă, coagulogramă, hormoni tiroidieni, monitorizare TA, EKG.

În situații particulare, screeningul poate implica și analize de sânge care să evidențieze o tulburare genetică de coagulare/trombofilie, consult cardiologic și ecografie cardiacă, Ecografie Doppler de carotide+vertebrale etc.

Ce investigații suplimentare pot fi recomandate în urma unui screening neurologic pozitiv sau în cazul în care există suspiciuni de risc crescut de AVC?

În cazul unei suspiciuni de AVC (la orice pacient cu deficit neurologic focal brusc instalat trebuie suspicionat un AVC), după evaluarea clinică inițială se recomandă imagistică cerebrală (CT/IRM cerebral).

CT cerebral se utilizează în urgență, fiind o investigație rapidă care poate diferenția imediat un AVC ischemic de unul hemoragic sau altă patologie cerebrală care poate mima clinic un infarct cerebral – tumori cerebrale, malformații vasculare, parazitoze etc.

În primele ore de la infarctul cerebral poate să nu evidențieze nicio anomalie sau să demonstreze doar semne indirecte. De asemenea, nu are o sensibilitate bună în detectarea leziunilor ischemice de mici dimensiuni, mai ales de la nivelul fosei posterioare. Rămâne totuși o investigație extrem de importantă pentru AVC hemoragic.

IRM (RMN) cerebral are o sensibilitate și o rezolutie superioare CT cerebral în localizarea și extinderea infarctului cerebral, indiferent de regiunea afectată, devenind astfel, în ultima perioadă, investigația cerebrală preferată când situația ne-o permite.

În anumite situații, investigațiile imagistice implică și angiografie CT/RM, uneori chiar și angiografie cerebrală 4 vase.

De asemenea, se recomandă examimarea Eco-Doppler a vaselor cervico-cerebrale, consult cardiologic care trebuie să cuprindă obligatoriu ecografie  cardiacă și screening pentru aritmii cardiace.

Și, nu în ultimul rând, analizele de sânge uzuale sunt extrem de importante în evaluarea unui pacient cu suspiciune de AVC (ex. hipoglicemia sau o diselectrolitemie pot mima un AVC).

Care sunt semnele și simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze și să ne determine să consultăm un medic neurolog?

Simptomele AVC depind de regiunea din creier afectată. O afectare a circulației anterioare (teritoriul carotidian) poate determina, cel mai frecvent: amauroză fugace (pierderea vederii unilateral), hemipareză (deficit motor la nivelul membrelor de o parte a corpului), hemihipoestezie (afectarea sensibilității pe jumătate de corp), hemianopsie (pierderea vederii în jumătate de câmp vizual), disfazie (tulburare de vorbire), inatenție senzitivă/vizuală.

Afectarea circulației posterioare (teritoriul vertebro-bazilar) se poate manifesta prin: ataxie (tulburare de coordonare a mișcărilor, în special la nivelul membrelor), afectarea nervilor cranieni-diplopie (vedere dublă), scăderea sensibilității la nivelul feței, pareză facială periferică, vertij, disfagie (tulburare de deglutiție), dizartrie (tulburare de articulare a cuvintelor), hemipareză sau hemihipoestezie, care pot fi și bilaterale, hemianopsie sau cecitate etc.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru Programări la Dr. Andreea Drugea – 021.9636

Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Istituto Auxologico Italiano, o fundație nonprofit cu peste 60 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul de Imagistică Cardiovasculară Integrată al prestigioasei rețele italiene.