Autor: Dr. Luminița Rotaru

Medic Primar Cardiolog, Doctor în Științe Medicale

Stresul este o reacție a organismului prin care creierul comandă mecanisme de apărare în încercarea de a contracara pericolul sau agresiunea, ceea ce generează tahicardie, creștere tensională și creșterea glicemiei prin eliberare de hormoni, precum adrenalină și cortizol. 

După ce pericolul a trecut, creierul și corpul ar trebui să se relaxeze, însă, dacă stimulul persistă, creierul uită să se relaxeze, nivelul hormonilor de luptă continuă să fie crescut, iar organismul rămâne într-o stare de alertă sau de tensiune, care sunt deosebit de nocive pentru organism.

Factorii de stres ce determină menținerea stării de tensiune fizică și psihică pot fi atât externi, cât și interni

1.Factorii externi pot fi reprezentați de dificultăți financiare, suprasolicitare la locul de muncă sau la scoală, de dezechilibrul dintre efortul depus și recompense,  schimbări importante în viață, precum despărțirea sau pierderea unei persoane dragi, probleme de comunicare cu cei apropiați.

2.Factorii interni sunt reprezentați de modul specific de abordare al fiecărei persoane a diferitelor probleme, de pesimism, de supraestimarea așteptărilor, de tendința de a crea  scenarii sumbre pentru viitor sau în legatură cu anumite evenimente, cu alte cuvinte, tendința de a vedea mereu jumatatea goală a paharului.

În societatea modernă, din nefericire, chiar în această perioadă extrem de grea din istoria umanității marcata de trecerea prin pandemie, există foarte mult stres.

Efectele negative ale stresului pot fi atat si fizice cat si  comportamentale sau  emoționale.

Stresul cronic, factor declanșator al bolilor cardiovasculare

Stresul cronic reprezintă un pericol pentru sănătate, în general, și un risc major în declanșarea bolilor cardiovasculare, în special. Stresul poate, de asemenea, să agraveze evoluția acestora, atât prin efectul direct (hipertensiune, apariția valorilor glicemice mari), cât și indirect, prin modificările comportamentale asociate.

Stresul induce perturbări ale modului de alimentare, prin aderența la diete nesănătoase, la fumat, prin creșterea consumului de alcool și, nu în ultimul rând,  poate induce chiar o complianță scazută la tratamentul recomandat atunci cand acesta este indicat.

Insomnia și tulburările psihice induse de stres (depresia, anxietatea) sunt considerați factori de risc independenți pentru bolile cardiovasculare, iar abordarea modernă a evaluării riscului cardiovascular presupune și  evaluarea  tulburărilor psihice în cadrul bilanțului.

De multe ori, stresul determină simptome fizice (dureri toracice, palpitații) care se pot confunda cu afecțiuni cardiace, facând și mai dificilă evaluarea cardiovasculară.

Cum putem preveni afectarea inimii in condiții de stres?

Prevenirea instalării efectelor nocive ale stresului la nivelul inimii este dificil  de realizat și este direct dependentă de particularitățile fiecărei persoane. Nu există un tratament specific pentru stres, managementul stresului fiind individualizat.

Se pot controla doar anumite simptome cu medicamente specifice:  anxiolitice, sedative și chiar cu unele suplimente alimentare ce conțin rhodiola, ashwagandha, clasicul păducel, valeriană etc.

Cea mai corectă abordare este sa conștientizăm factorii externi și interni de stres și să încercăm să prevenim apariția efectelor adverse prin:

a.Exerciții fizice regulate – de preferință în aer liber, minim 30 min/zi,  confera  o stare de bine și  permit instalarea unei   adevarate bariere între stres și organism;

b.Alimentatie corespunzatoare – axată pe fructe și legume cu reducerea consumului de carne roșie, alimentație de tip mediteranean,  asigura un corp sănătos pentru o minte sanatoasă;

c.Asigurarea unui somn suficient si de calitate – în medie 7 ore pe noapte, prin eliminarea, înainte de culcare, a tuturor elementelor care pot perturba somnul: știri negative, expunerea prelungită la rețelele de socializare;

d.Utilizarea intermitentă a tehnicilor de relaxare: exerciții de respirație sau meditația;

e.Planificarea zilnică a activităților, cu alternarea efortului și pauzelor și stabilirea priorităților;

f.Menținerea unei atitudini optimiste, includerea în activitățile zilnice a unor momente care produc plăcere: ascultatul muzicii, o plimbare scurtă, etc.

g.Menținerea contactelor sociale de calitate, care să aduca bucurie și stare de bine.

Prevenția bolilor cardiovasculare în 2021

Există o preocupare importantă a lumii medicale pentru prevenție, pentru găsirea unor căi mai eficiente de a preveni afecțiunile cardiovasculare.

Recent, Societatea Europeană de Cardiologie a lansat un nou Ghid de Prevenție în care elementele de risc sunt reinterpretate.

Se deplasează discuția de la regulile generale, de la recomandări valabile pentru întreaga populație, la prevenția personalizată, ce începe cu evaluarea riscului ținând cont de vârstă, sex, nivelul colesterolului, prezența sau absența fumatului, zona de proveniență (zone geografice asociate cu risc diferit) sau asocierea unor alte boli.

Astfel, s-au redefinit factorii de risc prin adăugarea unor patologii considerate cu risc cardiovascular (cancere, boli pulmonare cronice, tulburări mentale și de somn, boli cronice de rinichi), alături de factorii de risc cardiovascular majori, Hipertensiune arterială, Fumat, Diabet zaharat si obezitate, si s-au creat modele noi de scale de risc: SCOR2 si SCOR2 OP (old people – pentru pacienții vârstnici).

Cum evaluam riscul de boală cardiovasculară

În special după 40 ani la bărbați, și 50 ani la femei, este necesară o vizită la cardiolog pentru evaluarea riscului global de boală cardiovasculară, cu atenție specială pentru cei ce au în familie antecedente de afectare vasculară la vârstă tânară.

Evaluarea riscului din date anamnestice, clinice și de laborator este primul pas. Ulterior, se ia în considerare intervenția personalizată pe factorii de risc, discutată apoi cu pacientul, care este partener în alegerea unei formule adaptate. În absența prevenției cardiovasculare, fiecare an aduce un risc suplimentar de accidente coronariene,  infarct miocardic, accidente vasculare și chiar deces.

După evaluarea initiala a riscului, se pot efecta investigatii suplimentare care să stabilească prezența sau absența afecțiunilor cardiace :

• electrocardiogramă (ECG)
• monitorizarea Holter 24-48 ore (ECG, TA)
• ecocardiografia  cardiaca si a vaselor carotide
• teste imagistice speciale (noninvazive): Scorul de calciu sau  Angiografia Coronariană prin  Tomografie Computerizata

Programări – 021.9636