Autor Dott.ssa Cecilia Invitti

Responsabil Serviciu Lifestyle Medicine

Această pandemie de COVID-19 devine rapid o criză economică globală, dar nu îi afectează pe toți în mod egal. De fapt, va avea un impact disproporționat asupra celei mai vulnerabile părți a populației, care în multe țări este cea cu cel mai mare risc de obezitate: acest lucru ar putea agrava tendința viitoare a „pandemiei” obezității.

OBEZITATE: PANDEMIA TĂCUTĂ

Conform raportului World Obesity din 2016, în lume existau 671 de milioane de persoane obeze, dintre care 64 de milioane cu obezitate severă, adică cu un IMC sau un indice de masă corporală de 40 sau mai mult.

Creșterea numărului de persoane obeze a dus la o creștere a persoanelor cu alte boli cronice, cum ar fi:

w diabet (218 milioane atribuibile obezității);

w hipertensiune arterială (307 atribuită obezității);

w boli de inimă (12 milioane atribuite obezității).

Aceste complicații frecvente la obezitate sunt tocmai cele care au fost cele mai frecvente prezente la persoanele care au murit din cauza coronavirusului atât în ​​China (2), cât și în Italia, unde 76% dintre cei decedați erau hipertensivi, 35,5% diabetici și 33% aveau o boală ischemică a inimii (3). Trebuie remarcat faptul că China se numără printre țările în care creșterea obezității a fost cea mai impresionantă în ultimii douăzeci de ani.

OBEZITATEA ȘI CORONAVIRUS, O COMBINAȚIE PERICULOASĂ

Prin urmare, Center for Disease Control and Prevention a considerat oportună includerea obezității severe ca o afecțiune cu risc crescut de complicații grave de la COVID-19.

Deși în prezent nu există date care să arate că persoanele obeze se inbolnăvesc de Covid-19 mai ușor decât cele cu greutate normală, știm că obezitatea crește riscul de a dezvolta forme severe de insuficiență respiratorie de la  Covid-19.

În acest sens, un studiu realizat de Care National Audit and Research Center care a analizat toate spitalizările pacienților cu coronavirus din unitățile de terapie intensivă din spitalele din Marea Britanie a raportat că pacienții supraponderali sau obezi reprezentau 64% din pacienții cu COVID-19 din terapia intensivă.

CUM POATE OBEZITATEA ÎNRĂUTĂȚI SITUAȚIA  CLINICĂ LA COVID-19?

Obezitatea reprezintă o stare de inflamație cronică care, pe de o parte, determină apariția bolilor metabolice (dislipidemie, rezistență la insulină, hiperglicemie) și, pe de altă parte, modifică răspunsurile imune înnăscute și adaptative prin slăbirea apărării organismului împotriva infecțiilor.

În plus, creșterea excesivă a masei de grăsime toracică și abdominală determină modificări substanțiale în mecanica plămânilor care fac respirația mai dificilă și, prin urmare, complicațiile respiratorii sunt mai probabile.

De fapt, bolile respiratorii, cum ar fi bronhopopatia cronică obstructivă, astmul, oxigenarea slabă din cauza ventilației reduse și apneea obstructivă în somn sunt frecvente la persoanele obeze.

O altă constatare observată la subiecții cu sindrom de disfuncție respiratorie indusă de o nouă infecție cu coronavirus, este că subiecții cu o imagine clinică pulmonară mai severă au mai multe deficiențe de vitamine sau proteine ​​(4).

Acesta este motivul pentru care este important ca pacienții obezi care au fost supuși unei intervenții chirurgicale bariatrice și care prezintă un risc de deficiențe nutriționale să continue să ia suplimentele care au fost prescrise.

DACĂ CORONAVIRUS „INFECTEAZĂ” STILUL NOSTRU DE VIAȚĂ

Actuala pandemie de coronavirus poate contribui, de asemenea, la o creștere a ratei de obezitate, deoarece programele de scădere în greutate (care sunt adesea livrate în grupuri), intervenții precum intervențiile chirurgicale și reabilitarea metabolico-nutrițională au fost suspendate în acest timp.

A sta acasă nu ar trebui să ducă la inactivitate fizică forțată, ceea ce ar crește și mai mult riscul de boli cardio-metabolice la cei care sunt supraponderali / obezi. Amintiți-vă că o activitate motorie regulată de intensitate moderată de 45 de minute este utilă pentru apărarea imună a gazdei, în special la vârstnici și la persoanele cu boli cronice (5).

În cele din urmă, nevoia de autoizolare îi determină pe mulți să consume alimente prelucrate cu timp de înjumătățire mai lung decât produsele proaspete și conservele care sunt bogate în sare și promovează creșterea în greutate pe termen lung.

—

(1) Obesity: missing the 2025 global targets.Trends, Costs and Country Reports March 2020

(2) Zhou F et al. “Clinical Course and Risk Factors for Mortality of Adult Inpatients with COVID- 19 in Wuhan, China: A Retrospective Cohort Study”. The Lancet, 11 martie 2020.

(3) Istituto Superiore di Sanità, 17 martie 2020.

(4)Wu C et al. “Risk Factors Associated With Acute Respiratory Distress Syndrome and Death in Patients With Coronavirus Disease 2019 Pneumonia in Wuhan, China”. JAMA Internal Medicine, 13 martie 2020.

(5)Simpson RJ et al Exerc Immunol Rev.  2020;26:8-22. “Can exercise affect immune function to increase susceptibility to infection?”

Articolul din data de 01/04/2020, revizuit în data de 23/04/2020.