Chirurgia vasculară studiază și tratează patologiile sistemului vascular (arterial, venos și limfatic), înglobând atât tehinici de chirurgie deschisă, dar și minim invazive (endovasculare), când este posibil, și tratament conservator.

Căror pacienți se adresază chirurgia vasculară?

Nu se poate discuta de profil de pacient vascular fără a discuta despre sistemul afectat. De exemplu, când vorbim de boala arterială aterosclerotică în general, pacientul prezintă mai mulți factori de risc precum tabagismul, dislipidemia, supraponderea, vârsta peste 65 ani, deși în ultimii ani incidența a crescut la vârste mai tinere, diabetul zaharat, etc.

În ceea ce priveste patologiile venoase, boala varicoasă este una dintre cele mai răspândite patologii, incidența pe sexe fiind similară, iar pacienții relatând adesea ereditatea ca factor predispozant și ortostatismul prelungit sau, din contră, statul timp îndelungat în șezut, ca factori declanșatori.

La risc pentru ambele tipuri de patologii sunt persoanele cu o viață sedentară și care fac excese alimentare sau de alcool.

Malformațiile arterio-venoase sunt, în general, congenitale și trebuie adresate de către chirurgul vascular dacă tratamentul conservator nu este eficient.

Pacienții nefropați ce necesită acces vascular – fistulă arterio-venoasă sau cateter venos central – pentru inițierea sau continuarea sedințelor de hemodializă sunt și ei candidați pentru chirurgia vasculară.

Astfel, chirurgia vasculară se poate adresa, în anumite condiții, oricărui pacient, de multe ori fiind necesară chiar colaborarea unei echipe multidisciplinare.

Ce simptome indică necesitatea unui consult la chirurgul vascular?

Simptomatologia este dependentă de sistemul afectat. În cazul bolii arteriale periferice, cele mai frecvente simtome sunt durerile la mers, pacientul sesizând scăderea în timp a perimetrului de mers sau chiar apariția durerilor de repaus sau a leziunilor trofice (gangrene, necrose, ulceratii).

În situația insuficienței venoase pacientul poate acuza apariția edemului la nivelul membrelor pelvine (umflarea picioarelor), senzația de “picioare grele”, uneori prurit, senzația de “furnicare sau arsură”, hiperpigmentația, apariția teleangiectaziilor, venectaziilor sau chiar a dilatațiilor varicoase.

În cazul ateromatozei carotidiene (arterele care duc sângele către cap), aceasta poate fi de multe ori silențioasă și este descoperită întâmplător în urma unor investigații imagistice precum ecografia Doppler, dar în unele situații este descoperită drept cauză după ce pacientul a suferit un AVC sau AIT.

Similar stă situația în cazul anevrismelor de aorta, o boala silențioasă, de multe ori descoperită întâmplător la o ecografie de rutină sau la un CT de abdomen. În unele situații acesta se poate traduce prin palparea unei mase pulsatile la nivelul abdomenului superior.

Necesitatea unui pacient de a consulta un chirurg vascular este  oricând are cea mai mică neliniște vis-à-vis de apariția oricareia din semnele sau simptomele descrise, iar cel care ar trebui să îl direcționeze în acest sens este medicul de familie.

Ce investigații preoperatorii sunt necesare în general?

Investigațiile preoperatorii ar trebui, indiferent de patologie, să includă consulturi multidisciplinare riguroase. De cele mai multe ori, pacientul vascular nu are un singur vas/segment afectat.

De exemplu, pacientul arteriopat, are, de cele mai multe ori, și un grad de afectare cardiacă. De aici reiese imperiozitatea necesității consultului Cardiologic împreună cu un EKG și o Ecocardiografie.

Pacientul cu afectarea carotidiană sau pacientul vârstnic necesită consult neurologic și imagistică suplimentară recomandată de medicul neurolog.

Analizele cât mai complete de sânge sunt indicate de fiecare dată, alături de ecografia Doppler (arterial sau venos, după caz) și uneori arteriografie /flebografie sau AngioCT.

Când vorbim de operații ne gândim întotdeauna la un tip sau altul de anestezie, deci odată cu consulturile și investigatiile preoperatorii pacientul trebuie să facă și un consult preanestezic pentru a stabili planul ulterior.

Ce presupune o consultație la chirurgul vascular?

Înainte de toate, chirurgul vascular trebuie să faca o riguroasă anamneză a pacientului pentru a decela momentul apariției simptomelor, tipul simptomatologiei, evolutia și modificarea acesteia în timp, precum și factori predispozanți, declanșatori, de risc, etc.

Urmează apoi consultul clinic ce presupune evaluarea sistemului arterial și venos – aspectul țesuturilor, temperatura, culoarea, prezența/absența pulsurilor, modificărilor venoase, existența leziunilor, modificări ale sensibilității și mobilității anumitor segmente, etc și integrarea acestor indicii în contextul clinic.

Urmează, dacă este necesar, indicații pentru investigații sau consulturi suplimentare, după stabilirea diagnosticului (de certitudine sau prezumtiv) precum și indicațiile de gestionare ale patologiei, inclusiv indicația chirurgicală dacă este nevoie. Aceasta, desigur, este o descriere succintă, simplistă a actului medical.

Care sunt cele mai frecvente patologii vasculare?

În sfera arterială, cea mai frecventă este boala ocluzivă periferică (arteriopatia) ca urmare a aterosclerozei sau arteriopatia diabetică. Aceasta poate fi infrainghinală sau aorto-iliacă și se traduce prin diferite grade de ischemie cronică.

Tot patologie arterială este ischemia acută prin diferite mecanisme de înfundare bruscă a unei artere. Aceasta reprezintă o urgență medico-chirurgicală și trebuie adresată cât mai repede (vorbim de ore) pentru salvarea segmentului lipsit de sânge.

Boala cerebro-vasculară extracraniană este tot patologie aterosclerotică, dar la niveul carotidelor și intră tot în sfera specialității chirurgiei vasculare.

Dintre patologiile venoase amintim insuficiența venoasă cu sau fără boală varicoasă, dar și trombozele venoase profunde sau superficiale, și fenomenele flebitice.

Care sunt riscurile unei boli vasculare netratate sau tratate incorect?

Bolile vasculare netratate, indiferent din ce categorie fac parte, în timp devin invalidante, altereaza semnificativ calitatea vieții sau chiar prezintă risc vital.

Ischemia cronică în stadul final poate duce la pierderea membrului, precum și ischemia acută, dacă segmentul nu este revascularizat în timp util.

Boala varicoasă are multiple complicații cum sunt trombozele venoase superficiale sau profunde, trombembolismul pulmonar, hemoragii impresionante de la nivelul unei dilatații venoase, ulcere trofice cronice ce “nu se închid” ani sau zeci de ani, ce se pot suprainfecta și care pot provoca, nu in putine situații, sepsis.

Care sunt procedurile chirurgicale principale care sunt disponibile pentru tratarea bolilor vasculare?

În cazul patologiilor arteriale putem numi câteva, precum endarterectomia (curățarea arterei pe interior) cu plastie de largire, by-pass-ul arterial (ocolirea zonei înfundate), dilatarea cu balon, stentarea, detrombozarea directă sau cu sonda Fogarty pentru ischemiile acute.

Fiecare tip de procedură are niște indicații protocolare pentru când poate fi folosită. Pentru bolile venoase tratamentul poate fi foarte variat și se aplică de la caz la caz – de la scleroterapie și până la cura chirurgicală clasică sau cu radiofrecvență, etc.

În unele situații, ad extremis, este necesară inclusiv amputația membrului și aceasta intră tot între procedurile efectuate de chirurgul vascular.

În alte cazuri, rezolvarea este reprezentată doar de schimbarea stilului de viață sau administrarea tratamentului medicamentos.

Dintre procedurile chirurgicale disponibile la Auxologico CardioRec, aș putea menționa scleroterapia ca fiind principală.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru Programări ne puteți contacta la numărul de telefon 021.9636

CardioRec face parte din rețeaua Istituto Auxologico Italiano, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul de Imagistică Cardiovasculară Integrată al prestigioasei rețele italiene.