Încă de la apariția sa, virusul Covid-19 a reprezentat o mare provocare pentru sistemul medical internațional. Atât medicii practicieni, cât și cercetătorii au trebuit să se confrunte, în timp real, cu  acest virus care, din păcate, după aproape doi ani de la apariție, oferă și în prezent multe elemente de noutate.

Deși infecția cu Covid-19 este predominant o infecție respiratorie, încă de la începutul pandemiei s-au constatat, la pacienții internați, aflați în stare gravă,  complicații cardiovasculare asociate afectării pulmonare.

Elementul comun al afectării tuturor organelor în cadrul infecției cu Covid-19 este legarea acestuia predominant  de un receptor pentru o enzimă implicată în mecanismele de apărare: ECA2 (enzima de conversie a angiotensinei2) care este exprimată în plămâni, dar și la nivelul sistemului cardiovascular (celulele endoteliale și miocite), gastrointestinal și la alte sisteme ale organismului uman.

Află despre Sindromul post-Covid și afectarea cardiovasculară, despre cele mai frecvente simptome și abordarea terapeutică, din interviul realizat de Simona Dragomir cu Dr. Luminița Rotaru, Medic Primar Cardiolog la CardioRec, Doctor în Științe Medicale.

La nivel cardiovascular, afectarea în cadrul infecției cu Covid 19 se produce:

1.Direct, prin injuria celulelor miocardice și apariția miocarditei ce poate determina:

– tulburări de ritm cu grade diferite de severitate, de la tahicardie sinusală, la fibrilație atrială și până la tulburări maligne de ritm, cum ar fi tahicardia ventriculară;

– apariția și progresia insuficienței cardiace, respectiv incapacitatea inimii de a asigura nevoile de perfuzie ale întregului organism.

2.Indirect, prin reacția inflamatorie produsă în organism cu scopul de apărare, care, atunci când este exagerată, apare asa numita furtună a citokinelor, ce determină afectarea vaselor, disfuncție endoletială și creșterea riscului de tromboze.

-disfuncția endotelială la nivelul arterelor coronare poate produce ruptura plăcilor de aterom și apariția sindroamelor coronariene acute (de ex. agravarea unei boli coronariene cunoscute sau chiar infarct miocardic și moarte subită);

-la nivel venos sau în microcirculație, prin hipercoagulabilitate, se produc fenomene tromboembolice, respectiv tromboza venoasă sau embolia pulmonară.

Între aceste fenomene se creează un cerc vicios care produce  amplificarea severității, cât și sumarea leziunilor. De exemplu, la pacienții care dezvoltă miocardia prin afectare directă virală, apariția reacției inflamatorii generale determină o evoluție mult agravată prin creșterea severității afectării miocardice.

La un pacient cu miocardita se poate dezvolta și tromboza pulmonară, astfel încât severitatea celor două leziuni cumulate afectează și mai mult prognosticul. Practic, nu se pot delimita clar etapele sau secvența în care mecanismele fiziopatologice sunt implicate.

Trebuie subliniat faptul că hipoxia, dată de afectarea pulmonară, precum și leziunile pulmonare propriu-zise suprasolicită inima determinând ischemie și fenomene de insuficiență cardiacă.

Astfel încât, deși afectarea Covid-19 are ca și elemente definitorii afectarea pulmonară și impactul inflamației asupra întregului organism, implicarea cardiacă, în evoluția pe termen scurt, dar și pe termen lung, este extrem de importantă și are multe fațete.

Odată cu trecerea timpului, s-a remarcat că implicarea cardiacă poate fi manifestată nu doar în timpul fazei considerate acute, ci și mai târziu. S-a mai remarcat faptul că afectarea cardiacă tardivă nu se corelează neaparat cu severitatea bolii.

De fapt, implicarea cardiacă tardivă face parte din ceea ce, în luna octombrie OMS a definit, pe baza raportărilor unui mare numar de centre de cercetare a datelor privind infecția COVID-19, Sindromul long-Covid sau Sindromul post-Covid.

Ce este sindromul long-Covid?

British National Institute for Health and Care Excellence, respectiv OMS, au clasificat infecția cu virusul SARS-CoV-2 în  trei etape evolutive:

1.Etapa acută – în primele 4 săptămâni de la debutul clinic;

2.Infecție simptomatică persistentă – în care semnele și simptomele sunt prezente după 4 săptămâni, dar nu mai târziu de 12 săptămâni de la debutul bolii sau primul test RT-PCR;

3.Sindromul post-Covid-19 sau long-Covid-19, atunci cand semnele și simptomele sunt prezente după 12 săptămâni de la debutul bolii, durează cel putin 2 luni și nu pot fi explicate prin alte afectări. Sindromul post-Covid sau long-Covid cuprinde un numar mare de simptome în funcție de sistemul predominant implicat:

• Oboseala generală după activitate fizică – peste 90%
• Dispnee >80%
• Simptome musculoscheletale: dureri articulare și musculare
• Simptome neurologice: cefalee, afectarea funcției cognitive, gândire încețoșată, amețeli;
• Simptome cardiovasculare: palpitații, tahicardie, dureri toracice, sindromul de tahicardie posturală;
• Afectarea sistemului digestiv: greață, dureri abdominale;
• Simptome generale, respective, o parte din simptomele inițiale: febră, durere nespecifică în piept, erupție cutanată, pierderea persistentă a mirosului, gustului;
• Afectare psihiatrică sau psihologică: tulburarea dispoziției, anxietate, depresie, tulburări de somn.

Sunt raportate de grupurile de lucru internaționale peste 200 simptome dintre care 28 sunt mai frecvente.

Cine este mai predispus să prezinte long-Covid?

Nu se poate aprecia cu precizie, pe baza datelor actuale, care dintre persoanele care au trecut prin infecția cu Covid este mai predispusă să devină pacient long-Covid.

Se pare ca pacienții peste 50 ani, femeile, persoanele obeze și cele cu alte boli cronice, precum și persoanele care au prezentat, inițial, mai mult de 5 simptome sau cele cu forme severe au raportat mai frecvent simptome care s-au încadrat în Sindromul  post-Covid.

Ipoteza apariției sindromului este legată de varietatea organelor care pot fi afectate și de persistența sindromului inflamator la acest nivel.

Se iau în discuție efectele unor tratamente utilizate pentru pacienții care au avut în istoric perioade lungi de spitalizare, inclusiv perioadele de intubare pentru fenomenele neurologice și psihice long-Covid, precum și pentru infecțiile supraadaugate, dar și efectele directe asupra unor zone corticale cu expresie tardivă.

Cum este afectată inima în cadrul Sindromului long-Covid?

Este cunoscută afectarea cardiacă după afectarea virală, cardiologii nu au fost foarte surprinși de acest aspect.

Sunt cunoscute cardiomiopatiile dilatative sau afectările pericardice postvirale, atât de la virozele obișnuite sau neidentificate, cât și de la precedentele epidemii cu SARS 2003, sau focarul de sindrom respirator din Orientul Mijlociu MERS-2012.

Afectarea cardiacă în cadrul Sindromului long-Covid este marcată de câteva evidente și nu poate fi scoasă din contextul prezenței leziunilor cardiovasculare anterioare care s-au asociat cu un prognostic sever al SARS-Cov-2. Evident că pacienții cu antecedente de boală cardiovasculară sau cu factori de risc cardiovascular vor avea o evoluție marcată de trecerea prin boală, iar fenomenele cardiace ale Sindromului post-Covid care cuprinde modificările supraadaugate  (miocardita, pericardita, sindroame coronariene acute, embolia pulmonară) au un impact important asupra evoluției bolii de fond.

Lumea medicală a fost surprinsă, însă, de apariția unor simptome sau afectare cardiacă și la pacienți fără antecedente cardiovasculare și care au fost asimptomatici sau au avut  forme ușoare de boală, atât precoce, cât și la câteva luni după momentul acut sau al testării PCR.

S-au decelat modificări atât în analizele de laborator, cât și la evaluări imagistice ecografice și RMN efecuate în studii sau descoperite întâmplător, și care au evidențiat afectare miocarditică (post miocarditică) sau pericarditică sau evenimente tromboembolice în diverse teritorii vasculare.

Cele mai frecvente simptome care pot fi asociate cu Sindromul long-Covid sunt

-Durerile toracice

-Palpitațiile

-Dispnee de efort

-Simptome legate de evenimente trombotice în teritoriul arterial sau venos (durere sau edem la nivelul membrelor inferioare)

-Sindromul de tahicardie posturală (reacția exagerată de tahicardie la schimbarea poziției in ortostatism)

Evaluarea simptomelor cardiovasculare post-Covid

Din punctul de vedere al medicului, simptomele menționate care pot face parte din ceea ce numim Sindrom long-Covid cu manifestări cardiace, trebuie evaluate urmând toate etapele clasice de diagnostic diferențial al acestora  luând în considerare antecedentele de infecție virală și cunoscând implicațiile acestei infecții la nivel cardiovascular.

Printr-o evaluare atentă trebuie întâi excluse alte patologii care nu sunt neapărat legate de Covid-19.

Pacienții, însă, trebuie să fie informați de faptul că în unele situații,  depinzând de particularitățile de reacție ale organismului la infecție, de multitudinea fațetelor pe care aceasta boală infecțioasa le prezintă, pot avea o perioadă lungă de recuperare sau pot avea simptome ce trebuie clarificate în primul rând dacă au legatură sau nu cu boala virală. Pentru a clarifica aceste simptome trebuie să se adreseze medicului de familie sau medicului curant Cardiolog.

Anamneza, examenul clinic, electrocardiograma de repaus sau monitorizarea Holter ECG/TA, ecocardiografia în special cea utilizând tehnici speciale de evaluare a funcției miocardice, aduc primele informații importante privind  afectarea cardiacă post-Covid.

Prezența în analizele de laborator a unor markeri specifici de injurie miocardică sau evenimente trombotice (cum ar fi enzimele miocardice de necroza : CKMB, troponina I/T, mioglobina, NTproBNP, D dimeri) atât precoce, după boală, cât și în dinamică aduc informații utile.

Rezonanța Magnetică Cardiacă poate evidenția leziunile atât inflamatorii, cât și de fibroză miocardică cu mare specificitate în evaluarea post-Covid19.  Cele mai multe studii observaționale, unele în desfășurare, încă, utilizează datele de ecocardiografie specială și datele RMN de afectare cardiacă.

Abordarea terapeutică a Sindromului post-Covid

Tratamentul afectării post-Covid începe cu un diagnostic corect, este particularizat fiecărui caz și se realizează în echipă. În această perioadă de provocare continuă prin care trece lumea medicală este importantă informarea și observarea continuă, alături de o bună comunicare între specialiștii care se confruntă cu pacientul afectat de acest virus perfid.

Este important de precizat că incidența raportată a simptomelor long-Covid este mult mai redusă la pacienții vaccinați cu prima și a doua doză.

Deci principalul tratament al Sindromului long-Covid este prevenția acestuia, care poate fi realizată  prin prevenția, în primul rând, a infectării  și, respectiv,  a formelor severe de boală. Așa că vaccinarea și respectarea cu perseverență a măsurilor generale de prevenire a infectării sunt esențiale și sperăm să ne readucă viețile la starea de normalitate.

CardioRec face parte din rețeaua Istituto Auxologico Italiano, o fundație nonprofit cu peste 60 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul de Imagistică Cardiovasculară Integrată al prestigioasei rețele italiene.