Rolul screeningului în prevenția și detectarea timpurie a afecțiunilor oncologice – Dr. Valentina Bălșanu, Medic oncolog
Screeningul oncologic are în vedere evaluarea persoanelor aparent sănătoase, fără simptome, prin investigații menite să depisteze cancerul într-un stadiu incipient sau chiar leziuni precanceroase, înainte de apariția manifestărilor clinice. Dr. Valentina Bălșanu, medic oncolog la Cardiorec Corbeanca, vorbește despre rolul esențial al screeningului în medicina modernă, diferențele dintre prevenție, screening și diagnostic precoce, precum și despre impactul esențial al depistării timpurii asupra prognosticului pacienților.
Pentru început, ne puteți spune ce înseamnă mai precis screeningul oncologic?
Screeningul oncologic se referă la monitorizarea unei populații asimptomatice cu scopul de a identifica semnele de cancer și de a trata boala într-un stadiu mai timpuriu decât cel simptomatic. Practic, reprezintă totalitatea investigațiilor și testelor efectuate la persoane aparent sănătoase, fără simptome sugestive de cancer, cu scopul de a depista boala într-un stadiu cât mai precoce sau chiar înainte de apariția acesteia. Ideea centrală a screeningului este identificarea unor modificări premaligne sau a unor tumori aflate în faze incipiente, moment în care tratamentul poate fi mai eficient, mai puțin agresiv și asociat cu un prognostic mai bun.
Care este diferența dintre prevenție, screening și diagnostic precoce în oncologie?
În oncologie, termenii de prevenție, screening și diagnostic precoce sunt frecvent utilizați împreună, însă ei descriu etape și strategii diferite în lupta împotriva cancerului.
În ceea ce priveste preventia, si mă voi referi aici la prevenția primară, aceasta are ca obiectiv reducerea riscului de apariție a cancerului. Aceasta include măsuri care vizează controlul factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos. Printre cele mai importante exemple se numără renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, protecția solară și vaccinarea împotriva unor virusuri implicate în apariția cancerului, precum HPV sau virusul hepatitic B.
Practic, prevenția încearcă să împiedice dezvoltarea bolii înainte ca aceasta să apară.
Screeningul oncologic reprezintă evaluarea unor persoane aparent sănătoase, fără simptome, prin teste și investigații menite să identifice cancerul într-un stadiu incipient sau chiar leziuni precanceroase. Scopul screeningului este detectarea bolii înainte ca aceasta să producă manifestări clinice.
Diagnosticul precoce este identificarea unei tumori prin autoexamimare sau prin examen medical de la primele semne clinice. De exemplu, apariția unei sângerări anormale, a unui nodul mamar, a unei tuse persistente sau a unei scăderi inexplicabile în greutate necesită investigații pentru stabilirea unui diagnostic cât mai rapid.
Cum influențează descoperirea unei afecțiuni oncologice în stadiu incipient prognosticul pacientului?
Descoperirea unei afecțiuni oncologice într-un stadiu incipient are un impact major asupra prognosticului pacientului, influențând direct opțiunile terapeutice și calitatea vieții pe termen lung. În general, cu cât cancerul este identificat mai devreme, înainte de extinderea locală sau apariția metastazelor, cu atât tratamentul este mai eficient și rata de supraviețuire este mai mare.
Există persoane considerate cu risc crescut care ar trebui să înceapă screeningul mai devreme sau sa il efectueze mai frecvent?
Da, există categorii de persoane considerate cu risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer, iar pentru acestea screeningul oncologic poate fi recomandat mai devreme, efectuat mai frecvent sau completat prin investigații suplimentare. Adaptarea screeningului în funcție de riscul individual reprezintă un principiu important al medicinei moderne personalizate.
Printre cei mai importanți factori care definesc un risc oncologic crescut se numără istoricul familial de cancer, prezența unor mutații genetice ereditare, antecedentele personale de leziuni precanceroase sau cancer, precum și anumite expuneri sau boli cronice asociate cu dezvoltarea malignităților.
Este important de subliniat că recomandările de screening trebuie individualizate și stabilite împreună cu medicul, pe baza istoricului personal și familial, a factorilor de risc și a ghidurilor medicale actuale.
Ce rol au vârsta, istoricul familial și stilul de viață în stabilirea unui program de screening personalizat?
Vârsta reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc oncologic. Incidența majorității cancerelor crește odată cu înaintarea în vârstă, motiv pentru care multe programe de screening sunt recomandate după anumite praguri de vârstă.
Istoricul familial are un rol major în evaluarea predispoziției genetice. Prezența unor rude apropiate diagnosticate cu cancer, mai ales la vârste tinere sau în forme multiple, poate sugera existența unei susceptibilități ereditare. În aceste cazuri, screeningul poate începe mai devreme, poate fi efectuat mai frecvent și poate include metode suplimentare de supraveghere.
Stilul de viață influențează semnificativ riscul de apariție a multor tipuri de cancer. Fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, obezitatea, alimentația dezechilibrată, expunerea excesivă la radiații ultraviolete sau contactul profesional cu substanțe carcinogene sunt factori care pot modifica strategia de screening.
Care sunt investigațiile de screening cele mai utilizate în prezent și cum se aleg ele?
În prezent, cele mai utilizate investigații de screening sunt alese în funcție de frecvența bolii în populație, riscul individual al pacientului, eficiența metodei și impactul asupra mortalității și calității vieții.
Printre cele mai frecvente investigații de screening se numără:
- mamografia, utilizată pentru depistarea precoce a cancerului de sân;
- testul Babeș-Papanicolau și testarea HPV, recomandate pentru screeningul cancerului de col uterin;
- colonoscopia sau testele pentru hemoragii oculte în scaun, folosite în screeningul cancerului colorectal;
- dozarea PSA, în anumite situații, pentru evaluarea riscului de cancer de prostată;
- CT torace low dose la pacientii fumători sau au un renunțat la fumat în ultimii 15 ani, au istoric de fumat de cel putin 20PA, vârsta între 50-80 ani.
Există riscuri sau limitări ale screeningului de care pacienții ar trebui să fie conștienți?
Da, deși investigațiile de screening au un rol esențial în depistarea precoce a bolilor și în reducerea mortalității, ele au și anumite limitări și riscuri despre care pacienții trebuie informați.
Una dintre principalele limite este reprezentată de rezultatele fals pozitive, situații în care testul sugerează existența unei boli care, în realitate, nu este prezentă. Acest lucru poate genera anxietate, investigații suplimentare inutile și uneori proceduri invazive. Pe de altă parte, pot exista și rezultate fals negative, când boala există, dar nu este detectată de testul de screening și poate întârzia diagnosticul.
Unele metode de screening implică expunere la o anumită doza de radiații, cum este cazul mamografiei sau al computerului tomograf cu doză redusă, iar repetarea frecventă a acestor investigații trebuie atent justificată medical. De asemenea, anumite proceduri, precum colonoscopia, pot avea riscuri rare, dar posibile, cum ar fi sângerarea sau perforația.
Ce schimbări a adus medicina modernă în strategiile de screening în ultimii ani?
Medicina modernă a schimbat semnificativ strategiile de screening în ultimii ani, prin introducerea unor tehnologii mai precise, a medicinei personalizate și a unei abordări orientate către prevenție și diagnostic precoce.
Una dintre cele mai importante schimbări este dezvoltarea testelor moleculare și genetice, care permit identificarea persoanelor cu risc crescut pentru anumite afecțiuni înainte de apariția simptomelor. De exemplu, testarea HPV a devenit o componentă esențială în screeningul cancerului de col uterin, iar analiza mutațiilor genetice BRCA poate orienta screeningul pentru cancerul de sân și ovarian.
Progresele imagistice au dus la apariția unor metode mai sensibile și mai puțin invazive. Mamografia digitală, tomografia computerizată cu doză redusă pentru screeningul cancerului pulmonar sau colonografia CT (colonoscopie virtuală) sunt exemple de investigații care cresc acuratețea diagnosticului și reduc disconfortul pacientului.
Care este mesajul principal pe care doriți să îl transmiteți pacienților în ceea ce privește prevenția și controlul periodic?
Mesajul principal este că prevenția și controalele medicale periodice pot face diferența între depistarea unei boli într-un stadiu incipient, când tratamentul este mai eficient, și diagnosticarea tardivă, când opțiunile terapeutice pot fi mai limitate.
De asemenea, este important ca pacienții să înțeleagă faptul că recomandările privind screeningul trebuie individualizate.
Vârsta, istoricul familial, factorii de risc și antecedentele personale influențează tipul și frecvența investigațiilor necesare. Din acest motiv, dialogul constant cu medicul și prezentarea la controale periodice rămân esențiale pentru o prevenție eficientă și pentru menținerea stării de sănătate pe termen lung.
Programări Consultație Oncologie – 021.9636
Auxologico Cardiorec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție în cercetare și îngrijire medicală, recunoscută pentru calitatea actului medical și grija față de pacienți.
*Informațiile prezentate în articolele de pe www.cardiorec.com au un scop informativ și nu substituie consultația medicală. Fiecare pacient are nevoi și simptome specifice, influențate de factori precum stilul de viață, vârsta și starea generală de sănătate. Prin urmare, pentru un diagnostic corect și recomandări personalizate, este esențială o evaluare medicală în cadrul unei consultații de specialitate.
Articole similare
