Polisomnografia este un test care înregistrează informații detaliate despre cum se comportă pacientul în timpul somnului și reprezintă “standardul de aur” pentru evaluarea obiectivă a somnului. Utilitatea ei principală este în diagnosticul tulburărilor respirației în somn, cum este apneea în somn, dar și alte patologii de somn, cum sunt narcolepsia, tulburările de mișcare legate de somn și parasomniile. Vă invităm să citiți interviul cu Dr. Ștefan Gigea, Medic Pneumolog cu competență în Somnologie, în cadrul CardioRec Corbeanca, pentru a afla care este rolul  Polisomnografiei în diagnosticul și evaluarea tulburărilor de somn.

Care este impactul tulburărilor somnului asupra sănătății unei persoane?

Impactul tulburărilor de somn asupra sănătății poate fi foarte profund și variat. Manifestările de debut variază în funcție de fiecare organism în parte precum și de gravitatea și de vechimea tulburărilor de somn

De multe ori se manifestă, în primul rând, prin tulburări cardiovasculare apărute spontan sau la vârste tinere, sau prin agravarea unor boli cardiovasculare vechi, controlate bine inițial. Adesea pacientul nu se plânge de un somn cu probleme. În cazuri destul de rare, prima manifestare e un infarct cardiac în timpul somnului sau un accident vascular cerebral.

Alte manifestări frecvente sunt de tip neurologic – tulburări de comportament (nervozitate, apatie, depresie), tulburări de memorie, tulburări de concentrare, somnolența în timpul zilei.

Frecvent apar și tulburări de metabolism – creștere în greutate nedorită și fără schimbarea regimului alimentar, creșterea colesterolului, creșterea glicemiei sau dereglarea unui diabet vechi bine controlat etc

De multe ori, simpla nicturie (urinat nocturn frecvent) poate să tulbure calitatea vieții și, implicit, sănătea.

Care sunt acele simptome pentru un pacient care reprezintă semnale de alarmă că trebuie să se prezinte la medicul specialist în somnologie?

În primul rand, somnolența diurnă extremă care împiedică desfașurarea activităților de zi cu zi (mai ales șofatul – deci pune în pericol viața pacientului sau a celor din jur), sau tulburările importante de concentrare și memorie care scad calitatea vieții. De asemenea, controlul dificil al bolilor cardiovasculare poate fi un semn că o tulburare de somn scade eficiența tratamentului pentru boala de inimă și poate pune în pericol viața pacientului.

Există și cazuri grave în care pur și simplu organismul cedează și apar toate în același timp – somnolența, glicemie necontrolată, hipertensiune necontrolată, iar atunci trebuie intervenit de urgență pentru că este un risc vital.

Ce este polisomnografia și care este utilitatea acestei examinări?

Un studiu de somn sau polisomnografia este un test care înregistrează informații detaliate despre cum se comporta pacientul în timpul somnului. Polisomnografia este cunoscută de comunitatea medicală ca fiind standardul de aur pentru evaluarea obiectivă a somnului. Utilitatea ei principală este în diagnosticul tulburărilor respirației în somn, cum ar fi apneea în somn centrală, dar și alte patologii de somn, cum ar fi narcolepsia, tulburările de mișcare legate de somn și parasomniile.

Toate aceste boli duc la scăderea calității vieții prin privarea de odihnă sau prin tulburările survenite ulterior printr-un somn neadecvat (chiar dacă somnul în sine nu este intrerupt, ci doar somnul REM – indispensabil odihnei creierului), iar uneori pot pune viața în pericol (de ex: prin crize de epilepsie/infarct cardiac/somnambulism).

Cum ajunge un pacient să efectueze o polisomnografie?

În primul rand, pacientul trebuie să facă o evaluare de somnologie care este realizată de către un medic cu competență în somnologie, prin care se decide tipul de investigație de somn care ar ajuta cel mai mult la diagnosticul problemei pacientului – poligrafie sau polisomnografie.

Cum se desfașoară practic polisomnografia si ce presupune pregatirea de care pacientul trebuie să țină cont?

Testul acesta este cel mai adesea efectuat noaptea, cu programare în prealabil, datorită resurselor necesare. În primul rând, pacientul trebuie să vină echipat de somn și să fie pregătit să petreacă întreaga noapte în laboratul de somn, fără mijloace de distragere a atenției, cum ar fi laptop/telefon/televizor (telefonul personal poate fi păstrat, dar pe modul silențios).

De asemenea, e important ca pacientul să nu consume stimulente sau mâncare în exces în seara dinaintea polisomnografiei pentru a nu-și tulbura somnul din acea noapte. Este important să aibă la el pijamaua, obiectele de toaletă personală si o carte în cazul în care aceasta ajută la somn.

Ulterior, odată sosit la laboratorul de somn, se va schimba în pijama, iar un tehnician atașează senzorii pe corpul participantului. Aceștia urmăresc un număr de funcții ale corpului cum ar fi: unde cerebrale, frecvența respiratorie, mișcări ale ochilor, mișcari ale membrelor, frecvența și ritmul cardiac, saturația de oxigen, sforăitul, mișcări de mandibulă/falcă.

De asemenea, pacientul va fi supravegheat video pentru a vedea mișcările corpului în timpul somnului (de exemplu, somnambulismul, agitația membrelor sau episoadele epileptice) precum și pentru siguranța acestuia (tehnicianul rămâne întreaga noapte la laborator și monitorizează starea pacientului și conexiunea electrozilor). Toate acestea ajută la diagnosticul patologiei de somn precum și a consecințelor acesteia.

Ce alte tipuri investigații dedicate tulburărilor de somn există și care este rolul acestora?

Testul de latență a somnului (MSLT) – testează obiectiv somnolența diurnă; este util pentru diagnosticul parasomniilor cu somnolența diurnă sau somnolența excesivă; masoară timpul până când adoarme pacientul pe parcursul unei zile.  Se desfașoara într-un laborator de somn sub supraveghere;

Testul de menținere a stării de veghe (MWT)– măsoară abilitatea de a sta treaz o perioada definită de timp într-un mediu lipsit de stimuli, pe parcursul unei zile;

Testul OSLER – evaluarea capacității de atenție vizuală susținută, asemănător MWT, însă fără EEG.

Ce indicatori urmărește medicul în timpul investigației / la interpretarea datelor?

În primul rând, se urmăresc opririle/încetinirile de respirație precum și scăderile de saturație, principalul mecanism de impact pe sănătate al bolilor de somn cu tulburarea respirației, important și pentru clasificarea gravității bolilor de somn. Numărul acestor evenimente este important pentru clasificarea gravității.

De asemenea, e important să observăm și modificările electrice de la nivelul creierului care apar în timpul evenimentelor de somn, acestea fiind importante pentru a clasifica bolile și a determina stadiul de somn în care apar evenimentele. Electrozii de pe membre și camera de filmat ajută la identificarea mișcărilor în timpul somnului, factor important pentru întreruperea somnului profund și în anumite patologii.

Sunteți gata să consultați medicul cu privire la problemele dumneavoastră cu somnul? Dr. Ștefan Gigea, Medic Pneumolog cu competență în Somnologie, în cadrul CardioRec Corbeanca, vă poate ajuta să vă tratați aceste probleme pentru a avea un somn de calitate.

Pentru Programări și mai multe informații – 021.9636!