Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Infarctul miocardic: Cauze, simptome, diagnostic, tratament și complicații
Infarctul miocardic, cunoscut popular sub numele de atac de cord, reprezintă o urgență medicală severă și este una dintre principalele cauze de deces la nivel global. Se produce atunci când fluxul sanguin către o porțiune a mușchiului cardiac este blocat, ceea ce duce la deteriorarea țesutului cardiac. Recunoașterea rapidă a simptomelor, diagnosticul corect și tratamentul adecvat pot salva vieți și pot reduce severitatea afectării inimii.
Cauzele infarctului miocardic
Infarctul miocardic este de obicei rezultatul unei probleme care afectează alimentarea cu sânge a inimii, în special la nivelul arterelor coronare. Iată principalele cauze care duc la infarct miocardic:
Ateroscleroza
Cea mai comună cauză a infarctului miocardic este ateroscleroza – acumularea de plăci de colesterol, lipide și alte substanțe pe pereții arterelor coronare, ceea ce duce la îngustarea acestor vase de sânge. Odată ce arterele sunt îngustate, fluxul de sânge către inimă este restricționat, ceea ce poate provoca ischemie miocardică. Dacă o placă de aterom se rupe, se poate forma un cheag de sânge care blochează complet artera, cauzând un infarct.
Tromboza coronariană
Tromboza este formarea unui cheag de sânge în arterele coronare care blochează fluxul de sânge către mușchiul cardiac. Aceasta poate apărea fie ca urmare a unei plăci de aterom rupte, fie ca o consecință directă a altor afecțiuni vasculare. Un cheag de sânge poate bloca complet sau parțial o arteră, provocând moartea țesutului cardiac.
Spasmul coronarian
În unele cazuri, un infarct miocardic poate apărea din cauza unui spasm al arterelor coronare, ceea ce determină o restricție bruscă și severă a fluxului sanguin. Spasmul poate fi provocat de consumul de droguri, expunerea la frig extrem sau stres emoțional intens.
Factori de risc
Pe lângă cauzele directe, există numeroși factori de risc care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiace și, implicit, la apariția infarctului miocardic:
- Hipertensiunea arterială – presiunea crescută asupra pereților arterelor poate accelera formarea plăcilor de aterom.
- Hiperlipidemie – nivelurile crescute de colesterol LDL („rău”) favorizează acumularea plăcilor aterosclerotice.
- Fumatul – afectează sănătatea vaselor de sânge, crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și agravează ateroscleroza.
- Diabetul – nivelul ridicat de glucoză din sânge poate deteriora vasele de sânge și accelerează ateroscleroza.
- Obezitatea și sedentarismul – acestea cresc riscul de ateroscleroză, hipertensiune și diabet, factori majori de risc pentru infarctul miocardic.
Simptomele infarctului miocardic
Recunoașterea rapidă a simptomelor unui infarct miocardic este esențială pentru intervenția medicală de urgență. Simptomele variază în funcție de severitatea și extinderea infarctului, dar cele mai frecvente includ:
Durerea toracică (angina pectorală)
Cel mai comun și distinctiv simptom al unui infarct miocardic este durerea severă în piept, descrisă adesea ca o senzație de presiune, strângere sau greutate. Această durere poate radia către brațul stâng, gât, maxilar sau spate. Durerea este persistentă și nu dispare la repaus sau cu administrarea de nitroglicerină.
Dispneea (dificultăți de respirație)
Pacienții pot experimenta dificultăți de respirație sau senzația de lipsă de aer, chiar și fără activitate fizică intensă. Dispneea este frecvent asociată cu disfuncția ventriculară stângă în timpul unui infarct miocardic acut.
Simptome atipice
În special la femei, la vârstnici sau la pacienții cu diabet, simptomele infarctului pot fi atipice sau mai subtile:
- Greață, vărsături
- Amețeli sau stare de slăbiciune
- Dureri abdominale
- Transpirație excesivă
Pierderea conștienței
În cazuri severe, infarctul miocardic poate cauza pierderea conștienței din cauza disfuncției cardiace severe sau a unui stop cardiac.
Diagnosticarea infarctului miocardic
Diagnosticarea corectă și rapidă este esențială pentru stabilirea unui tratament adecvat și pentru a preveni complicațiile. Metodele de diagnosticare includ:
Electrocardiograma (ECG)
ECG-ul este un test esențial în diagnosticarea infarctului miocardic. Modificările specifice, cum ar fi supradenivelarea segmentului ST sau apariția undei Q patologice, indică prezența ischemiei acute sau a infarctului. Aceasta este prima investigație efectuată în caz de suspiciune de infarct.
Testele de sânge
Un infarct miocardic provoacă eliberarea în sânge a anumitor enzime și proteine specifice, numite markeri cardiaci. Testele de sânge pentru troponină (T și I) sunt cele mai sensibile și specifice pentru detectarea deteriorării mușchiului cardiac. Alte markeri pot include creatinkinaza (CK) și CK-MB.
Ecocardiografia
Ecocardiografia este un test imagistic care utilizează ultrasunete pentru a evalua funcția și structura inimii. Poate evidenția zonele de hipokinezie sau akinezie (zone unde miocardul nu mai funcționează corect) și poate evalua gravitatea afectării cardiace.
Angiografia coronariană
Angiografia coronariană este un test invaziv care permite vizualizarea arterelor coronare și identificarea ocluziilor sau îngustărilor arterelor. Este utilizată nu doar pentru diagnostic, dar și pentru tratament, prin realizarea angioplastiei.
Tratamentul infarctului miocardic
Tratamentul unui infarct miocardic trebuie să fie rapid și eficient pentru a restabili fluxul sanguin către mușchiul cardiac afectat și pentru a preveni moartea țesutului cardiac. Există două obiective majore: dizolvarea cheagului de sânge și restabilirea fluxului sanguin prin artera blocată.
1.Tratament de urgență
Medicația antiplachetară este administrată imediat pentru a reduce formarea cheagurilor de sânge. De asemenea, medicamentele fibrinolitice (trombolitice) pot fi administrate pentru a dizolva cheagul.
Nitroglicerina, administrată sublingual, intravenos sau sub formă de plasture, ajută la reducerea durerii și la îmbunătățirea fluxului sanguin către inimă.
Beta-blocantele și inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt utilizate pentru a reduce tensiunea arterială și pentru a scădea sarcina pe inimă.
2.Intervenții invazive
Angioplastia coronariană cu stent este o procedură minim invazivă care implică introducerea unui cateter cu balon în artera afectată pentru a deschide blocajul. Un stent (dispozitiv tubular) poate fi plasat pentru a menține artera deschisă pe termen lung.
În cazurile în care angioplastia nu este suficientă sau nu poate fi efectuată, se poate recurge la bypass-ul coronarian (grefarea de bypass coronarian). Aceasta este o intervenție chirurgicală majoră prin care se creează noi căi de acces pentru sângele oxigenat către inimă, ocolind arterele blocate. Bypass-ul este indicat mai ales în cazurile în care mai multe artere sunt afectate sau când blocajele sunt severe și greu de tratat prin angioplastie.
3.Reabilitarea post-infarct
După tratamentul inițial al infarctului miocardic, reabilitarea cardiacă joacă un rol esențial în recuperarea pacientului și prevenirea altor evenimente cardiovasculare. Aceasta include:
- Reabilitarea fizică – un program structurat de exerciții fizice supravegheate, care ajută la îmbunătățirea funcției cardiace, creșterea toleranței la efort și reducerea riscului de noi evenimente cardiace.
- Modificări ale stilului de viață – pacienții sunt sfătuiți să adopte un regim alimentar sănătos pentru inimă (dieta mediteraneană), să renunțe la fumat, să limiteze consumul de alcool și să gestioneze stresul.
- Terapia medicamentoasă – continuarea terapiei cu medicamente antiplachetare, beta-blocante, statine și inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei este esențială pentru prevenirea recurențelor și îmbunătățirea funcției cardiace pe termen lung.
Posibilele urmări ale infarctului miocardic
Un infarct miocardic poate avea urmări pe termen scurt și lung, iar gravitatea acestora depinde de dimensiunea și localizarea zonei afectate, de timpul de intervenție și de comorbiditățile pacientului.
Insuficiența cardiacă
Una dintre cele mai comune complicații pe termen lung este insuficiența cardiacă. Atunci când o parte a mușchiului cardiac este distrusă în timpul infarctului, inima nu mai poate pompa sângele eficient în restul corpului. Acest lucru poate duce la simptome precum oboseala, dificultățile de respirație și acumularea de lichide în plămâni sau alte părți ale corpului (edem).
Tulburările de ritm cardiac (aritmiile)
Aritmiile pot apărea imediat după un infarct miocardic sau pe termen lung. Acestea includ tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară sau blocurile atrioventriculare. Unele aritmii pot fi fatale și necesită intervenție rapidă (cum ar fi defibrilarea). Pe termen lung, pacienții pot necesita dispozitive implantabile, cum ar fi defibrilatoarele automate implantabile (ICD) sau pacemakerele.
Sindromul Dressler
Sindromul Dressler este o complicație rară a infarctului miocardic, care apare la câteva săptămâni după eveniment și este caracterizată de o reacție inflamatorie a pericardului (pericardită) și a plămânilor. Pacienții prezintă dureri toracice și febră, iar tratamentul include antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau corticosteroizi.
Tromboza și accidentul vascular cerebral (AVC)
Un infarct miocardic poate favoriza formarea de cheaguri de sânge în inimă, care pot migra prin fluxul sanguin și pot bloca vasele de sânge de la nivelul creierului, cauzând un accident vascular cerebral. Riscul de AVC este mai mare la pacienții cu fibrilație atrială post-infarct sau cu funcție ventriculară stângă afectată.
Ruptura de perete miocardic sau de sept
În cazuri rare, infarctul miocardic poate provoca o ruptură a peretelui miocardic sau a septului ventricular. Aceasta este o complicație severă care necesită intervenție chirurgicală de urgență și este asociată cu un prognostic rezervat.
Infarctul miocardic este o afecțiune cardiacă gravă, care necesită recunoaștere rapidă, diagnostic precis și tratament prompt pentru a salva viața pacientului și a minimiza deteriorarea mușchiului cardiac.
Programări Cardiologie – 021.9636
Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul integrat de Imagistică Cardiovasculară al prestigioasei rețele italiene.