Stresul și bolile cardiovasculare – Dr. Luminița Rotaru, Cardiolog
Se spune că stresul este boala secolului sau epidemia societății moderne și nu cred că este o exagerare, dacă ținem cont de datele studiilor recente (care evidențiază că o majoritate covârșitoare a populației relatează că este expusă la cel puțin un tip de stres).
În fiecare zi, fiecare dintre noi experimentează situații stresante, fie acute, fie cronice: ritmul rapid al vieții, cu agenda încărcată și uneori cu un volum de muncă nerealist; conectarea permanentă prin tehnologie la informații sau la alte persoane; competiția continuă; dificultatea de a menține un echilibru între viața personală și cea profesională; multitasking-ul permanent; situațiile conflictuale de orice tip; dezavantajele mediului urban – aglomerația, zgomotul sau ambuteiajele. Sunt acele momente când simțim că „inima sare din piept”.
Stresul poate veni și din interior, din gândurile, îngrijorările și temerile noastre.
În fața acestor situații, stresul este o reacție adaptativă prin care organismul ne protejează și ne ajută să rămânem concentrați și motivați în atingerea obiectivelor – cum ar fi susținerea unui examen, respectarea unor termene-limită sau evitarea unor pericole.
Însă stresul prelungit sau stresul extrem poate avea consecințe nefaste asupra sănătății și poate afecta sistemul cardiovascular, imunitar, nervos central și endocrin.
Cum afectează stresul inima
În situații de stres acut, mecanismele de alarmă se declanșează, având ca rezultat eliberarea hormonilor de stres: adrenalina și cortizolul. Adrenalina face ca inima să bată mai repede și crește tensiunea arterială, iar cortizolul determină creșterea glicemiei, oferind suport energetic suplimentar. După ce amenințarea a trecut, nivelurile hormonilor revin la normal, la fel și tensiunea arterială și ritmul cardiac.
Pe termen lung, dacă factorii stresanți sunt prezenți continuu, această reacție de „luptă sau fugi” rămâne activată permanent și, în timp, dăunează inimii atât direct, cât și indirect, prin declanșarea sau agravarea altor factori de risc cardiovascular:
- apariția hipertensiunii arteriale;
- creșterea în greutate, stimulată de cortizol și adrenalină, care cresc pofta de mâncare, cu risc ulterior de obezitate, diabet zaharat și dislipidemii;
- tulburări de somn, în special privarea de somn;
- inflamație cronică, ce crește riscul de boală vasculară;
- comportamente nesănătoase ca metode de „combatere” a stresului: consum excesiv de alcool, băuturi energizante, fumat;
- inactivitate fizică asociată cu apariția depresiei.
Cum gestionăm stresul
Nu există reguli generale, pentru că nu toți ne stresăm din aceleași motive și, genetic, fiecare dintre noi are o rezistență diferită la stres.
În primul rând trebuie să conștientizăm situațiile stresante care ne fac rău și, dacă nu le putem elimina sau influența, să încercăm să le reducem impactul prin menținerea unui stil de viață sănătos:
- activitate fizică regulată;
- exerciții de relaxare;
- alocarea de timp pentru activități plăcute și hobby-uri;
- dietă sănătoasă și echilibrată;
- somn suficient;
- și, nu în ultimul rând, păstrarea simțului umorului – să facem „haz de necaz” alături de familie și prieteni.
Programări la Dr. Luminița Rotaru – 021.9636
Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți.
*Informațiile prezentate în articolele de pe www.cardiorec.com au un scop informativ și nu substituie consultația medicală. Fiecare pacient are nevoi și simptome specifice, influențate de factori precum stilul de viață, vârsta și starea generală de sănătate. Prin urmare, pentru un diagnostic precis și recomandări personalizate, este esențială o evaluare medicală de specialitate în cadrul unei consultații de cardiologie.
Articole similare
