Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Ce este „ficatul gras”? Cum poate fi prevenit și tratat? Sfaturi de la specialiști – Dr. Giorgiana Dediu, Medic Primar Medicină Internă, Doctor în Medicină
Ficatul gras, cunoscut și sub numele de steatoză hepatică, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice din zilele noastre. De multe ori fără simptome evidente, această afecțiune poate duce la complicații grave dacă nu este detectată și gestionată la timp. Aflați din interviul cu Dr. Giorgiana Dediu, Medic Primar Medicină internă, Doctor în Medicină, care sunt cauzele principale ale ficatului gras, semnele la care trebuie să fiți atenti și pașii esențiali pentru prevenție și tratament, dar și cum alimentația și stilul de viață pot face diferența.
Ce este “ficatul gras” și cum este afectată funcționarea ficatului în această afecțiune?
„Ficatul gras”, cunoscut și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele ficatului. În mod normal, ficatul conține o cantitate mică de grăsime, dar când aceasta depășește 5-10% din greutatea totală a ficatului, se consideră că persoana suferă de steatoză hepatică. Acumularea de grăsime în ficat face ca acesta să funcționeze mai puțin eficient.
Ficatul joacă un rol esential în metabolismul grăsimilor, al zaharurilor și al proteinelor, precum și în detoxifierea organismului. Când ficatul este încărcat cu grăsime, aceste procese sunt afectate.
În unele cazuri, steatoza hepatică poate duce la inflamația ficatului, cunoscută sub numele de steatohepatită. Dacă inflamația este severă și persistență, poate progresa spre afecțiuni mai grave, cum ar fi fibroza (formarea țesutului cicatricial), ciroza și chiar cancerul. Ficatul este esențial pentru metabolismul glucozei și lipidelor. În cazul ficatului gras, aceste funcții sunt perturbate, ceea ce poate contribui la dezvoltarea și agravarea altor afecțiuni metabolice, precum diabetul de tip 2.
Ficatul este responsabil pentru eliminarea toxinelor din sânge. În cazul ficatului gras, eficiența acestui proces poate scădea, ducând la acumularea de substanțe toxice în organism, care pot afecta alte organe și sisteme. Dacă afecțiunea nu este gestionată corespunzător, aceasta poate evolua către forme severe de boală hepatică, cum ar fi ciroza, care poate duce la insuficiență hepatică și necesitatea unui transplant de ficat.
Care sunt cauzele principale ale ficatului gras? Ce factori de risc predispun la dezvoltarea ficatului gras?
Cauze principale ale ficatului gras sunt:
-
Consumul excesiv de alcool:
– ficatul gras alcoolic apare din cauza consumului excesiv și prelungit de alcool. Alcoolul este metabolizat în ficat, iar produșii de degradare pot duce la acumularea de grăsime în celulele hepatice și la inflamarea acestora.
-
Obezitatea
-este unul dintre cei mai comuni factori asociați cu ficatul gras non-alcoolic. Grăsimea excesivă din corp se acumulează nu doar subcutanat, ci și în organele interne, inclusiv în ficat.
-
Diabetul de tip 2
-persoanele cu diabet de tip 2 au un risc crescut de a dezvolta ficat gras, deoarece nivelurile ridicate de insulină și rezistența la insulină favorizează depunerea de grăsime în ficat.
-
Dieta bogată în grăsimi și carbohidrați, zaharuri rafinate și carbohidrați simpli
-poate contribui la acumularea de grăsime în ficat. Consumul excesiv de alimente procesate, fast food și băuturi carbogazoase este frecvent asociat cu ficatul gras.
-
Sindromul metabolic
-este un grup de condiții care includ obezitatea abdominală, hipertensiunea arterială, dislipidemia și hiperglicemia. Persoanele cu sindrom metabolic au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta ficat gras.
-
Dislipidemia
-nivelurile anormale ale lipidelor în sânge, cum ar fi colesterolul ridicat și trigliceridele crescute, contribuie la acumularea de grăsime în ficat.
-
Sedentarismul
-lipsa activității fizice contribuie la creșterea în greutate și la acumularea de grăsime în organism, inclusiv în ficat. Activitatea fizică regulată ajută la arderea grăsimilor și la menținerea unei greutăți sănătoase.
-
Factori genetici
-anumiți factori genetici pot predispune o persoană la dezvoltarea ficatului gras. De exemplu, varianta genică PNPLA3 este asociată cu un risc crescut de steatoză hepatică.
-
Anumite medicamente
-cum ar fi corticosteroizii, metotrexatul, tamoxifenul și unele medicamente antiretrovirale, pot provoca acumularea de grăsime în ficat ca efect secundar.
-
Bolile cronice
-cum ar fi sindromul ovarului polichistic (PCOS), hipotiroidismul și apneea obstructivă de somn, sunt asociate cu un risc crescut de ficat gras.
Ce simptome pot indica prezența ficatului gras și cum se manifestă acestea?
Ficatul gras (steatoza hepatică) este adesea asimptomatic, ceea ce înseamnă că multe persoane nu prezintă simptome în stadiile incipiente ale bolii. De fapt, majoritatea oamenilor cu ficat gras nu își dau seama că au această afecțiune până când nu este descoperită întâmplător în urma unor teste de sânge de rutină sau imagistică, cum ar fi o ecografie abdominală. Cu toate acestea, în cazurile în care boala progresează sau apare steatohepatită, pot apărea simptome precum: oboseală persistentă, disconfort sau durere în hipocondrul drept, senzație de plenitudine în zona ficatului. În cazuri mai avansate, durerea poate deveni mai persistentă.
Ficatul gras poate duce la mărirea ficatului, o condiție cunoscută sub numele de hepatomegalie. Acest lucru poate fi detectat la un examen fizic sau prin metode de imagistică medicală.
În cazurile mai severe, persoanele cu steatohepatită pot observa o scădere neintenționată în greutate, care poate fi asociată cu afectarea funcției hepatice. În stadiile avansate de boală hepatică, cum ar fi ciroza, poate apărea icterul, care este un semn că ficatul nu mai funcționează corect și nu mai poate procesa bilirubina eficient.
Deși mai rar, mâncărimea poate fi un simptom asociat cu acumularea de toxine în sânge din cauza afectării funcției hepatice.În stadiile avansate, poate apărea ascită (acumulare de lichid în abdomen) sau edeme (umflături) la nivelul picioarelor, ca urmare a afectării severe a funcției hepatice.
Care sunt metodele de diagnostic utilizate pentru ficatul gras? Ce rol joacă ecografia și testele de sânge în diagnosticare?
Ecografia joacă un rol central în diagnosticarea ficatului gras, fiind prima linie de evaluare datorită accesibilității și neinvazivității sale. Testele de sânge sunt complementare, ajutând la evaluarea funcției hepatice și la excluderea altor cauze de afectare hepatică. Pentru o evaluare mai detaliată, pot fi utilizate FibroScan-ul și biopsia hepatică, în funcție de necesitate și de severitatea suspectată a afecțiunii.
Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru pacienții cu ficat gras?
Pentru pacienții cu ficat gras opțiunile de tratament se concentrează în mare parte pe modificări ale stilului de viață, gestionarea afecțiunilor medicale asociate și, în anumite cazuri, utilizarea unor medicamente. Nu există încă un tratament medicamentos specific aprobat pentru steatoza hepatica, dar diverse intervenții pot ajuta la gestionarea acestei afecțiuni
Pentru a reduce riscul de a dezvolta ficat gras este esențial să se adopte măsuri preventive axate pe un stil de viață sănătos. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este esențială, deoarece obezitatea este unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea ficatului gras. Scăderea în greutate poate reduce acumularea de grăsimi în ficat și poate preveni complicațiile asociate.
Monitorizarea periodică a indicelui de masă corporală (IMC) și menținerea acestuia în intervalul normal (18,5-24,9) este importantă pentru prevenirea excesului de greutate și a obezității.
Dieta mediteraneană bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește, ulei de măsline și nuci, s-a dovedit a fi benefică pentru prevenirea acumulării de grăsime în ficat. Limitarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr, dulciuri și alimente procesate bogate în zaharuri este importantă. Zahărul, în special fructoza, poate contribui la acumularea de grăsimi în ficat.
Reducerea consumului de grăsimi saturate (din carne roșie, lactate grase) și grăsimi trans (din alimente prăjite și produse de patiserie) ajută la menținerea unui ficat sănătos.
Practicarea exercițiilor fizice regulate, cel puțin 150-300 de minute de activitate aerobă moderată (mers rapid, ciclism) sau 75-150 de minute de activitate aerobă intensă (alergare, înot) pe săptămână, poate ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea acumulării de grăsimi în ficat.
Gestionarea condițiilor medicale asociate: controlul diabetului și rezistenței la insulină, gestionarea nivelurilor de colesterol și a tensiunii arteriale ajută la prevenirea ficatului gras și la reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Limitarea consumului de alcool este importantă pentru sănătatea generală a ficatului. Sindromul metabolic, care include hipertensiunea arterială, hiperglicemia, niveluri ridicate de trigliceride și obezitatea abdominală, este asociat cu un risc crescut de ficat gras.
În anumite cazuri, vitamina E poate fi recomandată pacienților cu steatohepatită non-alcoolică fără diabet, deoarece are proprietăți antioxidante care pot reduce inflamația și daunele celulare la nivelul ficatului. Totuși, utilizarea sa pe termen lung trebuie monitorizată atent din cauza potențialelor riscuri (cum ar fi un risc crescut de hemoragii).
Ce măsuri preventive se pot lua pentru a reduce riscul de a dezvolta ficat gras?
Prevenirea ficatului gras depinde în mare măsură de adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și gestionarea corectă a condițiilor medicale asociate. Aceste măsuri nu doar reduc riscul de a dezvolta ficat gras, dar contribuie și la îmbunătățirea sănătății generale și la prevenirea altor boli cronice.
Pentru Programări la Dr. Giorgiana Dediu – 021.9636
Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul integrat de Imagistică Cardiovasculară al prestigioasei rețele italiene.