Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cardiopatia ischemică: diagnostic, tratament, monitorizare și stil de viață recomandat – Dr. Cristina Trăistaru, Cardiolog
Cardiopatia ischemică sau sindromul coronarian este o afecțiune a mușchiului inimii (miocardul) care apare ca urmare a limitării fluxului de sânge și a cantității de oxigen către inimă. Principalul simptom al cardiopatiei ischemice este durerea în piept (angina pectorală) ce poate fi însoțită de amorțeală sau durere la nivelul umărului, mâinii stângi, gâtului sau maxilarului.
Care sunt principalele simptome ale cardiopatiei ischemice și care sunt principalii factori de risc ai acestei afecțiuni?
Cea mai frecventă cauză a cardiopatiei ischemice este ateroscleroza, respectiv îngustarea arterelor coronare (vasele care aduc oxigen la inimă), prin depunerea de gasime în peretele vascular. Alte cauze mai rare pot fi: vasculitele (inflamația peretelui vascular), vasospasmul, anemia, hipotensiunea arterială severă, tulburările de ritm cardiac, infecțiile severe.
Factorii de risc implicați în apariția cardiopatiei ischemice sunt: fumatul, obezitatea, sedentarismul, istoricul familial de boli cardiovasculare, dislipidemia (nivelul crescut al colesterolului), diabetul zaharat, hipertensiunea arterială.
Principalul simptom al cardiopatiei ischemice este durerea în piept (angina pectorală). Aceasta este resimțită ca o “apasare” sau “gheara”, care apare tipic la efort (mers rapid, urcat în pantă, urcat scări) și dispare la 5-10 minute după oprirea efortului. Uneori poate fi însoțită de amorțeală sau durere la nivelul umărului, mâinii stângi, gâtului sau maxilarului.
Alte simptome mai rare pot fi: senzația de lipsa de aer (dispneea de efort), oboseala, transpirațiile reci.
În unele cazuri, cardiopatia ischemică poate fi silențioasă, fară simptome, iar prima manifestare să fie infarctul miocardic – cea mai severă forma a cardiopatiei ischemice. În acest caz, durerea din piept este intensă, prelungită (peste 20 minute – chiar ore), apare în repaus, fără legatură cu efortul, și este însoțită de transpirații reci, senzația de sufocare, anxietate (senzația de moarte iminentă), palpitații sau greață.
Cum se diagnostichează cardiopatia ischemică? Ce teste, proceduri și investigații imagistice sunt utilizate în diagnosticarea acestei afecțiuni și care este rolul fiecăreia?
Diagnosticul cardiopatiei ischemice este clinic (bazat pe simptomele resimțite de pacient) și paraclinic (investigații suplimentare care să obiectiveze simptomele pacientului).
- Prima investigație paraclinică recomandată în cardiopatia ischemică este electrocardiograma de repaus (ECG). Prin analiza acesteia se pot identifica modificări specifice atât pentru diagnostic, cât și pentru stratificarea riscului și ghidarea tratamentului (invaziv versus neinvaziv). Un ECG normal nu poate exclude diagnosticul unei cardiopatii ischemice și, de cele mai multe ori, sunt necesare investigații paraclinice suplimentare.
- Ecocardiografia este investigația imagistică de primă linie recomandată în diagnosticarea cardiopatiei ischemice. Cu ajutorul acesteia se pot aprecia funcția, structura și dimensiunile inimii. De asemenea, ajută la identificarea complicațiilor cardiopatiei ischemice (creșterea în dimensiuni a inimii, alterarea funcției cardiace) sau de diagnostice alternative (disecția de aortă, pericardita, trombembolia pulmonară).
- Testul ECG de efort este frecvent recomandat la pacienții cu suspiciune sau diagnostic cert de cardiopatie ischemică. Este util pentru diagnosticul și stratificarea riscului de mortalitate de cauză cardiacă. Cu ajutorul acestuia se pot evalua simptomele pacientului ce sunt resimțite la efort, capacitatea de efort, valori tensionale și modificări electrocardiografice specifice cardiopatiei ischemice (care apar tipic la efort).
- Angio CT-ul de Coronare este o investigație imagistică neinvazivă care evaluează anatomia vaselor de sânge ale inimii (arterele coronare). Reprezintă una dintre principalele investigații recomandate pacienților cu probabilitate de boală cardiacă ischemică. Cu ajutorul acestuia se poate analiza structura vaselor de sânge și prezența sau absența depunerilor de grăsime (plăci de aterom) la nivelul arterelor coronare.
- Coronarografia este o investigație invazivă care evaluează direct aspectul arterelor coronare și este indicată doar în cazurile severe ale cardiopatiei ischemice (infarctul miocardic, angina instabilă – care nu cedează la medicamente) sau la pacienții cu risc înalt pentru mortalitate cardiacă).
Cum se tratează cardiopatia ischemică?
Tratamentul cardiopatiei ischemice constă în modificarea stilului de viață, tratament medicamentos +/- tratament de revascularizare coronariană (dilatarea sau dezobstrucția vaselor inimii).
Tratamentul medicamentos este prescris individual fiecărui pacient de către medicul cardiolog curant. Acesta va include medicamente cu rolul de a preveni formarea cheagurilor de sânge (antiagregante plachetare), de a ameliora simptomele (beta blocante, nitrați), de a menține un nivel optim al grăsimilor din sânge (statine) și de a menține valori optime ale tensiunii arteriale (TA sub 140/90 mmHg).
Tratamentul de revascularizare sau dezobstrucție a arterelor coronare, este indicat în formele avansate ale cardiopatiei ischemice (infarctul miocardic, angina care nu răspunde la tratament medicamentos, pacienții cu risc înalt de mortalitate cardiovasculară). Acesta se poate efectua miniminvaziv, prin montarea unor stenturi în vas, sau chirurgical (By-pass aortocoronarian).
Care sunt complicațiile posibile ale cardiopatiei ischemice dacă nu este tratată corect și la timp?
Complicația cea mai severă a cardiopatiei ischemice este infarctul miocardic acut. Acesta apare ca urmare a blocării complete a unui vas de sânge al inimii și necesită dezobstrucție de urgență prin revascularizare coronariană. În lipsa dezobstrucției vasului există riscul de deces (moarte subită cardiacă).
O altă complicație a cardiopatiei ischemice este insuficiența cardiacă sau incapacitatea inimii de a pompa sânge pentru restul corpului. Aceasta se manifestă prin senzația de lipsă de aer, oboseală, amețeală, umflarea picioarelor.
Aritmiile (sau tulburarea de ritm cardiac) este o complicație frecventă a cardiopatiei ischemice. Acestea se resimt ca palpitații (inima nu bate regulat, ritmic), iar câteodată pot fi severe și să ducă la episoade de pierdere a cunoștintei (sincopa) sau stop cardiac și deces.
Cum se realizează monitorizarea și gestionarea riscurilor pe termen lung pentru pacienții cu cardiopatie ischemică?
Monitorizarea pacienților cu cardiopatie ischemică trebuie efectuată periodic, în funcție de severitatea simptomelor, în principiu la 6-12 luni. Se vor avea în vedere evaluarea clinică (a simptomelor pacientului) și paraclinică, pentru stratificarea riscului de mortalitate cardiovasculară. Va include investigații precum analize de sânge, electrocardiografie, ecocardiografie, testul de efort sau angioCT-ul de artere coronare, iar în cazul paciențiilor cu risc înalt se va recomanda coronarografia.
Există recomandări speciale pentru schimbările de stil de viață în cazul persoanelor cu cardiopatie ischemică?
Modificarea stilului de viață este foarte importantă la pacienții cu cardiopatie ischemică și se axează pe corecția factorilor de risc cardiovascular :
- oprirea fumatului (activ sau pasiv);
- activitate fizică (în medie 150 minute/săptamană de efort de intensitate mică-medie, plimbări lungi, alergare ușoară, bicicletă, înot);
- scăderea în greutate cu menținerea unui indice de masă corporală între 20-25 kg/m2 și o circumferință abdominală sub 94 cm pentru bărbați și sub 80 cm pentru femei;
- adoptarea unei diete de tip “mediteranean” – consumul de carne de pește de cel putin 2 ori pe săptămână, de vegetale, evitarea grăsimilor de origine animală, în special a cărnii roșii (porc, oaie);
- adoptarea unei diete sărace în sare – sub 5 g/zi; evitarea alimentelor semipreparate, murături, conserve;
- adoptarea unei diete bogate în fibre, cu evitarea dulciurilor rafinate și a făinei albe.
Pentru Programări ne puteți contacta la numărul de telefon 021.9636
Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți.