Durerile articulare – când devin un semnal de alarmă? Simptome, diagnostic, tratament, prevenție – Dr. Claudiu Vîrban, ortoped
Durerile articulare pot apărea la orice vârstă și pot avea cauze diverse, de la suprasolicitare și traumatisme minore până la boli inflamatorii cronice, degenerative sau autoimune. Deși uneori sunt trecătoare și nu indică o afecțiune gravă, durerile persistente, recurente sau însoțite de alte simptome pot fi semnalul unei probleme articulare serioase. În aceste cazuri, consultul medical devine esențial pentru stabilirea diagnosticului corect și a unui tratament adecvat.
Articulațiile – mecanismul fin al mobilității umane
Articulațiile reprezintă punctele de contact dintre oase, având rolul de a permite mișcarea, flexibilitatea și stabilitatea corpului. Fiecare articulație este un sistem complex alcătuit din mai multe structuri: cartilajul articular (care asigură alunecarea lină a oaselor), membrana sinovială (responsabilă de producerea lichidului lubrifiant), capsula articulară, ligamentele, tendoanele și mușchii din jur.
Atunci când una dintre aceste structuri este afectată – prin inflamație, degenerare, infecție sau traumă – apare durerea articulară, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de artralgie. Durerea poate fi localizată la o singură articulație (monoarticulară), la câteva (oligoarticulară) sau la mai multe (poliartralgie), iar natura și intensitatea sa oferă indicii importante asupra cauzei.
De ce apar durerile articulare?
Cauzele durerilor articulare sunt numeroase, dar ele pot fi grupate, în general, în trei mari categorii: mecanice, inflamatorii și sistemice. În mod simplificat, durerea apare fie din cauza unei uzuri (artroze), fie a unei inflamații (artrite), fie ca urmare a unei alte boli care afectează indirect articulațiile.
Cea mai frecventă cauză este artroza, o boală degenerativă ce apare atunci când cartilajul articular se uzează treptat, pierzându-și elasticitatea și capacitatea de a amortiza mișcările. Odată ce acest strat protector se subțiază, oasele ajung să se frece între ele, producând durere, inflamație și rigiditate. Artroza afectează cu precădere genunchii (gonartroza), șoldurile (coxartroza), coloana vertebrală și mâinile.
În schimb, durerile provocate de boli inflamatorii, precum artrita reumatoidă, artrita psoriazică sau spondilita anchilozantă, apar din cauza unei reacții imunitare anormale. Organismul își atacă propriile articulații, determinând inflamație, tumefacție, căldură locală și deformare progresivă. În aceste cazuri, durerea este însoțită adesea de rigiditate matinală prelungită și de afectarea mai multor articulații simetrice.
O altă cauză importantă este reprezentată de depunerea de cristale în interiorul articulațiilor, cum se întâmplă în gută sau pseudogută. În aceste boli metabolice, excesul de acid uric sau de săruri minerale duce la episoade de durere acută, intensă, cu inflamație și roșeață locală.
Nu în ultimul rând, traumatismele, suprasolicitarea fizică sau microleziunile repetate (cum apar la sportivi) pot provoca inflamații locale ale tendoanelor, ligamentelor sau bursei articulare. În lipsa unei recuperări corecte, acestea pot evolua către dureri cronice sau instabilitate articulară.
Există și cauze mai rare, precum infecțiile articulare (artrita septică), care reprezintă o urgență medicală, ori afecțiunile sistemice – de exemplu lupusul eritematos sistemic, vasculitele sau bolile endocrine – care pot afecta indirect articulațiile.
Când durerea articulară devine un semnal de alarmă?
Durerea ocazională după un efort intens este, de cele mai multe ori, benignă. Însă atunci când durerea persistă mai mult de câteva săptămâni, se agravează progresiv, se însoțește de inflamație vizibilă sau de simptome generale precum oboseală, febră sau scădere în greutate, ea nu mai trebuie ignorată.
Un semnal de alarmă clar este rigiditatea matinală – acea senzație de înțepenire a articulațiilor dimineața, care durează mai mult de 30 de minute și se ameliorează odată cu mișcarea. Aceasta indică o cauză inflamatorie, specifică bolilor reumatice.
Durerea nocturnă sau cea apărută în repaus, umflarea articulațiilor, apariția deformărilor sau limitarea mișcărilor sunt alte semne care necesită o evaluare medicală promptă. De asemenea, durerea acută bruscă, însoțită de roșeață intensă și febră, poate semnala o infecție articulară sau un episod acut de gută, ambele necesitând tratament imediat.
Este important de subliniat că durerile articulare pot fi și „reflectate” – adică nu provin din articulație, ci din structuri învecinate (mușchi, ligamente, nervi) sau din alte organe. De exemplu, durerea de umăr poate avea origine cervicală, iar durerea de genunchi poate fi cauzată de o problemă de șold.
Durerea poate fi descrisă de pacienți în moduri foarte diferite – uneori ca o înțepătură, alteori ca o apăsare surdă sau o senzație de arsură. În bolile degenerative, durerea apare mai ales la efort și se calmează la repaus. În bolile inflamatorii, durerea persistă chiar și în repaus și poate trezi pacientul noaptea.
De multe ori, durerea este însoțită de alte simptome locale: umflarea articulației, senzația de căldură, roșeață sau chiar zgomote la mișcare (crepitații). Mobilitatea se reduce treptat, iar pacientul începe să evite folosirea articulației, ceea ce duce la slăbirea mușchilor și la agravarea rigidității.
Când boala avansează, pot apărea deformări vizibile – mai ales la nivelul mâinilor, genunchilor sau degetelor de la picioare. Aceste modificări nu doar că afectează estetica, dar limitează semnificativ funcționalitatea articulației.
Simptome generale care pot însoți durerile articulare
Durerile articulare nu trebuie privite izolat. Ele pot fi parte a unui tablou clinic mai amplu, iar identificarea altor simptome asociate ajută medicul să orienteze diagnosticul. Printre acestea se numără:
- oboseala accentuată și scăderea energiei, tipice bolilor inflamatorii
- febra și frisoanele, posibile în artrita septică sau în infecțiile virale
- scăderea în greutate neintenționată, care poate indica o boală sistemică
- erupțiile cutanate, în cazul lupusului sau artritei psoriazice
- rigiditatea matinală și durerea simetrică la articulațiile mici, în artrita reumatoidă
Identificarea acestor asocieri este esențială pentru un diagnostic corect și rapid.
Diagnosticul durerilor articulare
Evaluarea durerilor articulare începe întotdeauna cu o discuție detaliată între pacient și medic. Medicul va întreba despre debutul durerii, localizare, intensitate, factori care o agravează sau o ameliorează, alte boli cunoscute și tratamente urmate.
Examinarea clinică include inspectarea articulațiilor (căutarea semnelor de inflamație, deformare, atrofie musculară) și testarea mobilității. Medicul evaluează dacă durerea este provocată de mișcare, de presiune sau apare spontan.
Pentru stabilirea cauzei exacte, sunt necesare investigații suplimentare. Analizele de sânge pot evidenția markerii inflamatori (VSH, CRP), nivelurile de acid uric (pentru gută), factorul reumatoid și anticorpii anti-CCP (pentru artrita reumatoidă), sau anticorpi specifici altor boli autoimune.
Imagistica joacă un rol esențial. Radiografia evidențiază modificările osoase și îngustarea spațiului articular. Ecografia articulară este utilă pentru detectarea inflamației, a lichidului articular și a leziunilor de țesuturi moi. RMN-ul oferă o imagine detaliată a cartilajului, ligamentelor și meniscurilor, fiind esențial în cazurile complexe. În unele situații, se poate recurge la artroscopie diagnostică sau la prelevarea lichidului sinovial pentru analiză (artrocenteză).
Un diagnostic corect nu se stabilește doar pe baza unei investigații, ci prin corelarea tuturor datelor clinice și paraclinice.
Tratamentul durerilor articulare
Tratamentul durerilor articulare depinde în mod direct de cauza care le generează. În general, scopurile terapiei sunt reducerea durerii, ameliorarea mobilității, controlul inflamației și prevenirea deteriorării ulterioare a articulațiilor.
În formele ușoare, tratamentul non-medicamentos poate fi suficient. Controlul greutății este esențial – fiecare kilogram în plus înseamnă o presiune suplimentară de patru kilograme asupra genunchilor. Kinetoterapia are un rol fundamental: exercițiile efectuate corect, sub supravegherea unui specialist, mențin mobilitatea și tonusul muscular, reducând presiunea asupra articulațiilor.
Fizioterapia (electroterapie, ultrasunete, laser, crioterapie sau termoterapie) ajută la reducerea inflamației și la îmbunătățirea circulației locale. În cazurile în care durerea este intensă, medicul poate recomanda purtarea unor orteze sau dispozitive de sprijin, pentru protejarea articulației afectate.
Tratamentul medicamentos include antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), analgezicele simple și, în unele cazuri, corticosteroizii administrați pe termen scurt. În bolile inflamatorii cronice, se utilizează medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARDs) sau terapii biologice, care acționează țintit asupra mecanismelor autoimune.
În ultimii ani, infiltrațiile intraarticulare au devenit o metodă eficientă și minim invazivă de ameliorare a simptomelor. Infiltrațiile cu acid hialuronic refac proprietățile lubrifiante ale lichidului sinovial, reduc frecarea și durerea, în timp ce infiltrațiile cu plasmă bogată în trombocite (PRP) stimulează procesele de regenerare a țesuturilor.
În stadiile avansate ale bolii, când tratamentele conservatoare nu mai dau rezultate, se recurge la intervenții chirurgicale – artroscopie pentru curățarea articulației sau artroplastie (înlocuirea articulației cu o proteză). Aceste proceduri pot reda mobilitatea și calitatea vieții pacienților cu dureri severe.
Prevenția – cea mai bună formă de tratament
Prevenția durerilor articulare începe cu un stil de viață echilibrat. Mișcarea moderată și constantă, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, menține flexibilitatea articulațiilor și întărește musculatura de susținere. Sedentarismul este unul dintre principalii dușmani ai articulațiilor, la fel ca și suprasolicitarea fizică.
Alimentația are, de asemenea, un rol important. O dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, proteine de calitate și grăsimi sănătoase, ajută la controlul greutății și la reducerea inflamației. Consumul excesiv de zahăr, grăsimi saturate și alimente ultraprocesate favorizează inflamația sistemică și accelerează degradarea articulară.
Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool sunt alte măsuri esențiale, întrucât aceste obiceiuri afectează circulația și metabolismul cartilajului articular.
Nu în ultimul rând, controalele medicale periodice, mai ales după vârsta de 40 de ani, sunt esențiale pentru depistarea precoce a afecțiunilor articulare. Consultul ortopedic sau reumatologic permite identificarea timpurie a problemelor și inițierea unui tratament personalizat, înainte ca boala să avanseze.
Durerea articulară cronică are un impact profund asupra calității vieții. Pacienții se confruntă cu limitări fizice, pierderea independenței și scăderea capacității de muncă. Activitățile simple – urcatul scărilor, mersul pe jos, ridicarea obiectelor – devin tot mai dificile, iar durerea constantă duce la anxietate, insomnie și chiar depresie.
Când trebuie mers la medic?
Mulți pacienți amână consultul medical sperând că durerea va trece de la sine. Însă, atunci când durerea persistă mai mult de câteva săptămâni, se accentuează la efort, este însoțită de umflături, rigiditate sau limitare de mișcare, vizita la medic este obligatorie.
De asemenea, durerile articulare însoțite de febră, frisoane, inflamație severă sau deformare vizibilă pot semnala afecțiuni grave și impun prezentarea urgentă la medicul ortoped, reumatolog sau internist.
Diagnosticul timpuriu înseamnă nu doar un tratament mai eficient, ci și șanse mai mari de a preveni deteriorarea ireversibilă a articulației.
Dr. Claudiu Vîrban, Medic Specialist Ortopedie – traumatologie
Durerea articulară nu este un simplu inconvenient al vârstei sau al oboselii, ci un mesaj important pe care corpul îl transmite. Ignorarea acestor semnale poate duce la complicații serioase, pierderea mobilității și scăderea calității vieții.
Recunoașterea timpurie a simptomelor, evaluarea corectă și tratamentul personalizat sunt esențiale pentru menținerea sănătății articulațiilor. Prevenția, printr-un stil de viață activ, alimentație echilibrată și controale medicale periodice, rămâne cea mai eficientă formă de protecție.
Dacă te confrunți cu dureri articulare persistente, nu amâna vizita la medic. Fie că este vorba de o simplă inflamație sau de o boală degenerativă, un diagnostic timpuriu poate face diferența între o articulație funcțională și una irecuperabil afectată.
Programări Consultații Ortopedie – 021.9636
Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți.
*Informațiile prezentate în articolele de pe www.cardiorec.com au un scop informativ și nu substituie consultația medicală. Fiecare pacient are nevoi și simptome specifice, influențate de factori precum stilul de viață, vârsta și starea generală de sănătate. Prin urmare, pentru un diagnostic precis și recomandări personalizate, este esențială o evaluare medicală de specialitate în cadrul unei consultații de cardiologie.
Articole similare
