Ce este fibrilația atrială? Simptome, factori de risc, diagnostic și tratament – Dr. Luminița Rotaru, Cardiolog, Director Medical Cardiorec
Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie cu care se prezintă pacienții la cardiolog, cu o incidență la nivel mondial de 1-2% în populația generală, crescând semnificativ la persoanele de peste 60-70 de ani, unde poate ajunge la 10%.
Mecanismele fibrilației atriale
În anumite condiții, camerele din porțiunea superioară a inimii nu se mai contractă normal, regulat, în ritm sinusal, sub coordonarea unui centru numit nod sinusal, ci foarte rapid, haotic, cu o frecvență de 400-600 bătăi pe minut. Datorită unui mecanism de frânare aflat la nivelul porții de intrare în ventriculi, doar o parte dintre aceste impulsuri ajung în camerele inferioare ale inimii, ventriculele, rezultând o frecvență ventriculară medie de 100-175 bătăi pe minut.
Ca urmare, ventriculele se contractă neregulat și rapid, iar atriile, care practic nu se mai contractă eficient, permit stagnarea sângelui care “băltește”, creând condiții pentru formarea de cheaguri de sânge (trombi).
Acești trombi pot migra în circulație, determinând complicații severe, cea mai de temut fiind embolia cerebrală. Trombul poate ajunge și în alte teritorii vasculare, precum membrele inferioare sau alte organe.
Fibrilația atrială poate avea durate diferite: de la câteva minute sau ore, până la 7 zile – caz în care este numită paroxistică. Dacă durează peste o săptămână, până la restabilirea ritmului sinusal normal, este persistentă. Iar dacă are o durată de peste un an sau dacă este acceptată ca stare permanentă de către medic și pacient, este permanentă. Această clasificare este importantă pentru alegerea tratamentului.
Factori de risc în fibrilația atrială
Această tulburare de ritm poate apărea chiar și la pacienți fără afecțiuni cardiace, pe un cord normal, fiind declanșată de factori legați de stilul de viață: consum excesiv de alcool, cafea, alte stimulente, droguri (amfetamine, cocaină) și fumat.
Cel mai frecvent, fibrilația atrială este asociată sau complică afecțiuni cardiace cronice: boală cardiacă ischemică, valvulopatii, cardiomiopatii, intervenții chirurgicale pe cord, boli congenitale și insuficiență cardiacă. De cele mai multe ori, fibrilația atrială nu este o boală de sine stătătoare, ci o manifestare a altor afecțiuni.
Factorii de risc cardiovascular frecvent asociați sunt:
- Hipertensiunea arterială
- Vârsta > 65 de ani
- Sexul masculin
- Apneea în somn
- Diabetul zaharat
- Obezitatea
- Dislipidemia
Există și afecțiuni non-cardiace care pot declanșa fibrilația atrială, cum ar fi: infecții severe, boli tiroidiene, tulburări hidroelectrolitice. În aceste cazuri, tratamentul cauzei de bază este de obicei suficient pentru restabilirea ritmului sinusal, mai ales dacă pacientul nu are afectare cardiacă preexistentă.
Simptome ale fibrilației atriale
Simptomatologia este foarte variată – pornind de la absența completă a simptomelor (formă asimptomatică), până la manifestări nespecifice sau chiar debut prin complicații severe, precum accidentul vascular cerebral.
Simptome frecvente:
- Palpitații
- Dificultăți de respirație
- Amețeleli
- Dureri toracice
- Astenie
- Scăderea toleranței la efort
- Lipotimii sau sincopă (când frecvența este foarte mare)
- Edem pulmonar, șoc cardiogen – condiții clinic asociate severe (cardiomiopatii hipertrofice sau dilatative, valvulopatii)
Diagnostic fibrilație atrială
Fibrilația atrială este frecvent subdiagnosticată pentru că poate fi asimptomatică. Se poate suspecta la un examen clinic prin ritm cardiac neregulat. Diagnosticul se pune prin electrocardiogramă (ECG) standard cu 12 derivații.
Dacă se suspectează o fibrilație paroxistică care nu este prezentă în momentul examinării, este utilă monitorizarea Holter ECG pentru 24-72 ore. Există și dispozitive implantabile care pot depista episoade asimptomatice.
Tratamentul modern utilizează abordarea AF-CARE (ESC 2024)
C – Comorbidități și factori de risc
- Controlul tensiunii arteriale, glicemiei, greutății
- Tratarea bolilor tiroidiene, infecțiilor
- Reducerea consumului de alcool, gestionarea apneei obstructive in somn
A – Anticoagulare pentru prevenirea AVC
- Se utilizează scorul CHA2DS2-VAS pentru evaluarea riscului de accident vascular cerebral
- Dacă scorul este ≥2, se recomandă ferm anticoagulante orale
R – Controlul Ritmului sau frecvenței cardiace
- Ritmul sinusal normal: se poate restabili prin:
- Ablație cu cateter (radiofrecvență, crioablație)
- Cardioversie electrică (după anticoagulare și evaluare transesofagiană)
- Medicamente antiaritmice (eficiență variabilă)
- Controlul Frecvenței cardiace în condițiile fibrilației atriale permanente: control prin betablocante, blocante de canale de calciu, digoxin
E – Evaluare periodică
- Monitorizarea afecțiunilor cardiace asociate, a complicațiilor
- Verificarea aderenței la tratament
- Ajustarea planului terapeutic în funcție de evoluție
Decizia terapeutică este personalizată în funcție de vârstă, simptome, comorbidități și preferințele pacientului. Alegerea optimă se face în colaborare strânsă cu medicul cardiolog.
Programări la Dr. Luminița Rotaru – 021.9636
Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți.
*Informațiile prezentate în articolele de pe www.cardiorec.com au un scop informativ și nu substituie consultația medicală. Fiecare pacient are nevoi și simptome specifice, influențate de factori precum stilul de viață, vârsta și starea generală de sănătate. Prin urmare, pentru un diagnostic precis și recomandări personalizate, este esențială o evaluare medicală de specialitate în cadrul unei consultații de cardiologie.
Articole similare
