Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Ce este boala coronariană? Cauze, simptome, diagnostic și tratament
Boala arterială coronariană (BAC) este o afecțiune caracterizată prin îngustarea arterelor coronare, provocată de procesul de ateroscleroză. Pe măsură ce arterele se îngustează, inima primește o cantitate mai mică de oxigen și nutrienți, ceea ce poate duce la ischemie (lipsa oxigenului) și la simptome specifice, cum ar fi durerea în piept.
În boala coronariană, pereții arterelor se îngroașă treptat din cauza depunerilor de grăsimi, colesterol și alte substanțe, formând plăci de aterom. Această îngroșare îngustează lumenul arterelor, reducând fluxul sanguin și, în final, îngreunând alimentarea mușchiului cardiac cu sânge oxigenat.
Simptomele bolii coronariene
Simptomele BAC pot varia în funcție de severitatea bolii și de gradul de obstrucție a arterelor coronare. Cele mai comune simptome includ:
- Angina pectorală – durere sau disconfort în piept, adesea descrisă ca o senzație de presiune, arsură sau greutate. Angina poate radia în brațe, gât, maxilar sau spate și apare adesea în timpul activității fizice sau al stresului emoțional.
- Dificultăți de respirație (dispnee) – fluxul insuficient de sânge către mușchiul inimii poate determina pacientul să simtă dificultăți de respirație, mai ales în timpul efortului fizic.
- Oboseală extremă – persoanele cu BAC pot resimți oboseală accentuată chiar și după activități ușoare, din cauza lipsei de oxigen la nivelul mușchiului cardiac.
- Infarct miocardic – dacă fluxul sanguin către o porțiune a inimii este complet blocat, acea parte a mușchiului cardiac poate suferi leziuni ireversibile. Infarctul se manifestă prin durere severă în piept, care poate dura mai mult de câteva minute, și poate fi însoțit de greață, transpirații și amețeli.
Diagnosticul bolii coronariene
Diagnosticul BAC implică o serie de teste pentru a determina gradul de îngustare a arterelor și pentru a evalua funcția cardiacă. Aceste teste includ:
- Electrocardiograma (ECG) – înregistrează activitatea electrică a inimii și poate detecta semne de ischemie sau infarct.
- Testul de efort – măsoară ritmul cardiac în timpul efortului fizic pentru a observa dacă apar modificări ale fluxului sanguin la nivelul arterelor coronare.
- Ecocardiografia – este utilizată pentru a vizualiza structura și funcția inimii, acest test ajută la identificarea zonelor cu circulație sanguină redusă.
- Angiografia coronariană – implică injectarea unei substanțe de contrast în arterele coronare pentru a evidenția eventualele blocaje. Este un test invaziv, dar oferă o imagine detaliată a arterelor.
- Angio CT coronarian – examinare neinvazivă care permite vizualizarea arterelor coronare și măsurarea gradului de calcificare pentru a evalua riscul de BAC.
Tratamentul bolii arteriale coronariene
Tratamentul BAC este complex și include măsuri de modificare a stilului de viață, medicamente și intervenții chirurgicale, în funcție de severitatea bolii.
a). Modificări ale stilului de viață – o alimentație săracă în grăsimi saturate, bogată în fructe, legume și cereale integrale poate reduce riscul de progresie a BAC. Activitatea fizică moderată ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, la reducerea tensiunii arteriale și la scăderea nivelului de colesterol.
De asemenea, renunțarea la fumat pentru că acesta accelerează procesul de ateroscleroză și crește riscul de infarct miocardic.
b) Medicație
Medicamentele sunt esențiale pentru controlul simptomelor și reducerea riscului de complicații.
Statinele – reduc nivelul de colesterol și încetinesc progresia aterosclerozei.
Beta-blocantele și blocantele canalelor de calciu – ajută la reducerea ritmului cardiac și la scăderea tensiunii arteriale, reducând astfel cerințele de oxigen ale inimii.
Aspirina sau anticoagulantele – reduc riscul de formare a cheagurilor de sânge și prevenirea infarctului miocardic.
c) Proceduri intervenționale și chirurgie
Angioplastie coronariană cu stent – un procedeu minim invaziv prin care un stent (un mic tub) este plasat în artera blocată pentru a o menține deschisă.
Bypass coronarian – o intervenție chirurgicală majoră prin care fluxul sanguin este redirecționat prin crearea unui „ocol” în jurul arterei blocate.
Prevenirea bolii coronariene
Prevenirea bolii coronariene implică o serie de măsuri care pot reduce riscul de ateroscleroză și alte complicații cardiovasculare.
- Adoptarea unei diete echilibrate – alimentația sănătoasă, bogată în fibre și cu un conținut scăzut de grăsimi saturate, ajută la reducerea colesterolului și la menținerea sănătății arterelor.
- Activitatea fizică – exercițiile fizice regulate mențin inima sănătoasă și ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale și a obezității.
- Monitorizarea sănătății – măsurarea regulată a tensiunii arteriale, a nivelului de colesterol și a glicemiei ajută la identificarea timpurie a factorilor de risc.
- Renunțarea la fumat – unul dintre cei mai mari factori de risc pentru BAC. Renunțarea la acest obicei contribuie semnificativ la sănătatea cardiovasculară.
- Gestionarea stresului – un nivel ridicat de stres poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare în România
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, având un impact semnificativ asupra sănătății publice. Conform datelor disponibile, în 2020, bolile cardiovasculare au fost responsabile pentru 55% din totalul deceselor înregistrate în țară, depășind semnificativ mortalitatea cauzată de toate formele de cancer, care a fost de 17%.
Printre principalele afecțiuni cardiovasculare care contribuie la această statistică se numără boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral. Boala cardiacă ischemică a reprezentat 19% din totalul deceselor, în timp ce accidentul vascular cerebral a fost responsabil pentru 14%.
Factorii de risc majori asociați cu bolile cardiovasculare:
- Hipertensiunea arterială
- Hiperlipidemia
- Fumatul
- Diabetul zaharat
- Obezitatea și sedentarismul
Abordarea acestor factori de risc prin modificări ale stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete echilibrate, renunțarea la fumat, creșterea activității fizice și monitorizarea regulată a sănătății, este esențială pentru reducerea incidenței bolilor cardiovasculare în România.
Programări și informații – 021.9636
Auxologico CardioRec face parte din rețeaua Auxologico din Italia, o fundație nonprofit cu peste 65 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul integrat de Imagistică Cardiovasculară al prestigioasei rețele italiene.