Ce este infarctul miocardic? Învață să recunoști la timp simptomele

Infarctul miocardic apare atunci când apare ischemia, adică atunci când alimentarea cu sânge a inimii este întreruptă pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, provocând deteriorarea sau „moartea” (necroza) unei părți a țesutului mușchiului cardiac.

Acest lucru se întâmplă, în principal, datorită formării unui tromb (un cheag de sânge) care blochează una sau mai multe artere coronare, care transportă sângele oxigenat către inimă.

În funcție de gravitatea acestei obstrucții, se pot distinge mai multe tipuri de infarct miocardic:

• infarct miocardic acut (cu ocluzie totală a fluxului sanguin, care poate provoca un infarct fulminant)
• angina pectorală, în care reducerea fluxului sanguin este temporară și nu duce la deteriorarea țesuturilor.

 

Care sunt simptomele infarctului miocardic?

Simptomele infarctului  miocardic pot dura câteva zile. Cele mai frecvente sunt:

• dureri în piept;
• senzație de greutate sau strângere în piept;
• durere și furnicături în brațe.

Durerile de spate pot fi, de asemenea, un simptom al unui infarct miocardic, la fel ca durerile la nivelul gâtului, maxilarului și abdomenului. Alte simptome care pot apărea sunt:

• greaţă;
• vărsături;
• transpirație intensă;
• tuse și dificultăți de respirație (dispnee);
• vertij și amețeli;

Trebuie subliniat faptul că simptomele infarctului la femei sunt adesea diferite de cele care apar la bărbați. De exemplu, durerea în piept și brațe poate fi complet absentă și imaginea generală poate sugera, în mod eronat, gripă sau indigestie. În schimb, durerea sau arsurile în centrul pieptului (în zona restrosternală) cauzate, de exemplu, de refluxul gastroesofagian pot fi simptome false ale unui infarct.

Cu toate acestea, în unele cazuri, nu există simptome: infarctul miocardic silențios este foarte periculos, iar persoanele cu diabet sunt deosebit de expuse riscului.

Prin urmare, este important să acordăm atenție unor semne care pot fi uneori simptome de avertizare ale unui infarct: de exemplu, oboseală severă și slăbiciune, fără justificare aparentă, furnicături în brațul stâng, amețeli și dispnee.

 

Cum este diagnosticat infarctul miocardic?

Diagnosticul infarctului se efectuează printr-o serie de teste medicale:

• electrocardiograma, care poate confirma prezența unui infarct și permite identificarea tipului de leziune care a apărut
• analize de sânge, pentru a măsura markerii cardiaci, care sunt proteine ​​specifice prezente în sânge.

O angiografie coronariană sau coronagrafie, pe de altă parte, identifică orice îngustare sau obstrucție a arterelor coronare care ar fi putut cauza întreruperea sau scăderea fluxului sanguin către inimă.

 

Care sunt cauzele infarctului?

O obstrucție a arterelor coronare, frecvent cauzată de acumulări de colesterol și lipide (ateroscleroză), este principala cauză a infarctului. Prin urmare, aceste plăci reduc fluxul de sânge către inimă. În plus, atunci când se fragmentează, pot provoca formarea de cheaguri (trombi), care la rândul lor pot întrerupe circulația sângelui.

Mai rar, infarctul poate fi cauzat de spasm coronarian (adică o contracție bruscă și temporară a mușchilor peretelui arterei), care întrerupe fluxul sanguin, sau de o embolie, adică ocluzia unei artere coronare prin cheaguri de sânge formate în altă parte.

 

Care este tratamentul infarctului?

Terapia de urgență pentru infarctul miocardic este angioplastia coronariană, care este dilatarea mecanică a arterei coronare afectate și redeschiderea acesteia printr-un stent. În plus, pacientul poate primi terapie cu medicamente trombolitice (terapie care este utilizată pentru a dizolva cheagul).

Ulterior, pacientul cu infarct trebuie să fie supus unei terapii medicamentoase pentru a contracara orice complicații ale infarctului și pentru a preveni atacurile noi de cord.

 

De ce este necesară reabilitarea după un infarct?

După un infarct,  este necesar un program de reabilitare cardiologică și o convalescență adecvată pentru a obține recuperarea completă a capacității fizice. Specialiștii în reabilitare, kinetoterapeuții, asistenții medicali și dieteticienii dezvoltă un program de recuperare care include activitate fizică și nutriție adecvată pentru a întări inima și a menține valorile tensiunii arteriale sub control după infarct.

Durata de timp necesară pentru întoarcerea la serviciu depinde de dimensiunea și severitatea infarctului și de tipul activității de reabilitare desfășurate.

 

Care sunt factorii de risc și personale cele mai expuse riscului?

Există mulți factori de risc pentru infarctul miocardic. Unii nu pot fi influentați, cum ar fi vârsta și sexul. Infarctul, de fapt, afectează în principal bărbații după 45 de ani și femeile după 55 de ani. În plus, atacurile de cord și menopauza sunt, de asemenea, corelate: după menopauză, frecvența atacurilor de cord crește la femei până când, la bătrânețe, devine mai mare decât la bărbați. Istoricul familial este, de asemenea, un factor de risc foarte important.

Cu toate acestea, mulți alți factori de risc pot fi modificați și eliminați, deoarece depind de stilul de viață și nutriție:

• hipertensiune arterială
• niveluri ridicate de colesterol „rău”
• diabet zaharat și niveluri ridicate de glucoză în sânge
• obezitate și supraponderalitate
• stil de viață sedentar
• o dietă bogată în grasimi saturate, colesterol, zaharuri și sare
• consumul de alcool, tutun și droguri

 

Ce trebuie să faceți în cazul unei suspiciuni de infarct?

La cea mai mică suspiciune de infarct miocardic, este important să sunați imediat la 112. În așteptarea ajutorului, pacientul trebuie să evite eforturile și să rămână în repaus.

 

Cum se modifică viața dupa infarct?

Unele modificări ale stilului de viață sunt necesare după un infarct miocardic. De fapt, este important să acționăm asupra tuturor factorilor de risc care pot fi corectați:

• menținerea  greutății corporale sub control;
• renunțarea la fumat;
• evitarea alcoolului;
• urmarea unei diete sănătoase și echilibrate (sărace în alimente grase, sare și zaharuri);
• efectuarea unei activități  fizice moderate.

Medicamentele antiplachetare (cum ar fi acidul acetilsalicilic), beta-blocantele, inhibitorii ECA și sartanii, medicamentele care scad colesterolul pot fi, de asemenea, prescrise pentru perioade lungi de timp.

Activitatea sexuală după un atac de cord poate reveni la normal în cadrul procesului de reabilitare și nu constituie un factor de risc pentru un nou episod. Cu toate acestea, la început pot apărea probleme de disfuncție erectilă, asociate cu stresul, anxietatea datorată infarctului și terapiei betablocante.

 

---

CardioRec face parte din rețeaua Istituto Auxologico Italiano și are în prim-plan prevenția, diagnosticul și recuperarea cardiovasculară. Acesta face parte, totodată, din Centrul de Imagistică Cardiovasculară Integrată Auxologico, astfel, pacienții noștri pot conta pe același profesionalism și calitate de care ar beneficia la Milano (sediul Auxologico) sau în cele mai importante centre cardiologice europene.

Programează-te aici sau la 021.9636