Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Colesterolul, inamicul sănătății – Dr. Luminița Rotaru, Cardiolog
Înainte de a fi un inamic, colesterolul, care este produs în procent de 70% de către ficat și doar 30 % provenind din alimentație, este un compus lipidic foarte important pentru organism, pentru că intră în structura tuturor membranelor celulare, participă la procesele metabolice importante, la procesele de reparație, intră în componența unor hormoni (estrogeni, cortizol, testosteron), în compoziția vitaminei D3 și a bilei.
Autor: Dr. Luminița Rotaru, Medic Primar Cardiologie, Doctor în Medicină, Director Medical Auxologico CardioRec
Colesterol bun versus colesterol rău. De unde vine această clasificare?
Fiind un compus lipidic, colesterolul este insolubil, iar pentru a putea circula în sânge se atașează de niște transportori, lipoproteine, care fac, de fapt, diferența între ceea ce numim colesterol bun (numit HDL Colesterol – cel legat de lipoproteine cu densitate crescută, care transportă colesterolul de la țesuturi spre ficat) și colestrolul rău, inamic, non HDL (în principal LDL Colesterol – care se leagă de lipoproteine cu densitate scazută ce transportă colesterolul în sens invers, de la ficat spre țesuturi, și este implicat în efectele nocive).
Dietele bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans (conținute în carnea roșie grasă, grăsimi animale, anumite lactate cum ar fi untul, smântâna, brânzeturile cu conținut crescut în grăsimi, mâncare de tip fast food) determină creșterea în sange a LDL Colesterol (colesterolul rău) care se depune în pereții vaselor de sânge, inclusiv la nivelul coronarelor, formând, treptat, plăcile de aterom.
Acest proces în care colesterolul formează plăcile de aterom este favorizat și de alți factori de risc precum hipertensiunea, fumatul, obezitatea, sedentarismul, se desfășoară lent, fără simptome, până când plăcile de aterom cresc și devin stenozate, impiedicând circulația prin vase, sau se fisurează dând naștere la trombi care pot chiar opri circulația în teritoriul către care se îndreaptă. Aceste transformări ale vaselor de sânge stau la baza apariției anginei pectorale, infarctului de miocard sau accidentului vascular cerebral.
Deci putem spune că, hipercolesterolemia în sine este silențioasa, nu produce simptome dacât atunci când au aparut deja consecințele depunerii colesterolului în pereții vaselor, deci nu putem afla dacă avem hipercolesterolemie decât prin efectuarea analizelor de sânge de rutină, respectiv a profilului lipidic.
Modificări ale stilului de viață necesare în lupta cu colesterolul rău
În lupta cu efectele colesterolului crescut sunt necesare, de fapt, modificări ale stilului de viață pentru că așa cum am văzut acțiunile acestuia sunt în corelație și cu alți factori de risc.
1.Alimentația corectă împotriva colesterolului se bazează pe 3 piloni importanți
- reducerea din alimentație a grăsimilor saturate care se găsesc în carnea roșie și în lactatele bogate în grăsimi, eliminarea grăsimilor trans (uleiuri vegetale hidrogenate) care se găsesc în margarine, prăjituri, biscuiți, cipsuri, alimente procesate, alimentație de tip fast food.
- creșterea aportului de alimente ce conțin grăsimi bune: acizi grași omega 3, în special pește, nuci, semințe de in, alimente ce conțin grăsimi mononeasturate (ulei de masline, avocado, dar cu atentie, totuși, la cantitate)
- este recomandat consumul de alimente ce conțin fibre, în special cele solubile care formează la nivelul tubului digestiv o peliculă, o barieră în absorbția colesterolului. Conținut crescut în fibre solubile au, de exemplu, fulgii de ovăz, orz, anumite legume (fasole, mazare), fructele (mere, citrice, struguri). Un mic dejun cu fulgi de ovăz și fructe impiedică absorbția colesterolului peste zi.
2.Activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat, scăderea în greutate, determină, pe lânga efectele benefice directe, și creșterea colesterolului bun.
3.Consumul de ceai verde sau negru și consumul moderat de alcool sunt asociate cu cresterea HDL Colesterolului, însă, se pare, beneficiile nu sunt chiar atât de mari încât cei ce nu beau să înceapă să o facă.
Stilul de viață sănătos este foarte important așa că mâncați sănătos, nu fumați, faceți mișcare, mergeți la medic pentru efectuarea analizelor de rutină, apoi, în funcție de rezultate analizelor și stabilirea nivelului de risc, se realizează un plan de prevenție personalizat.
Pentru Programări la Dr. Luminița Rotaru – 021.9636
CardioRec face parte din rețeaua Istituto Auxologico Italiano, o fundație nonprofit cu peste 60 de ani de tradiție și activitate medicală la cel mai înalt nivel, un nume ce este sinonim cu Excelența în Sănătate și Grija față de pacienți. Acesta face parte, totodată, din Centrul de Imagistică Cardiovasculară Integrată al prestigioasei rețele italiene.