Arsura solară: factori de risc și strategii de prevenție – Dr. Cezar Iancu, Medic de familie Corbeanca

 

Dr. Cezar Iancu

Medic de familie – Corbeanca

 

Arsura solară, o consecință frecventă a expunerii excesive la radiațiile ultraviolete (UV), reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Pe măsură ce societățile devin tot mai conștiente de efectele nocive ale arsurilor solare, este esențială înțelegerea factorilor care le determină, a consecințelor și a strategiilor de prevenție.

 

Mecanismele arsurii solare

Arsura solară apare în principal ca urmare a deteriorării directe a ADN-ului pielii cauzate de radiațiile UV, ceea ce duce la activarea proceselor inflamatorii. Răspunsul fiziologic imediat la expunerea la UV include eritemul, caracterizat prin roșeață și inflamație a pielii, care poate fi însoțit de durere, vezicule și descuamare în cazurile mai severe (Hartono et al., 2020). Deși efectele inițiale pot fi trecătoare, episoadele repetate de arsuri solare pot duce la consecințe pe termen lung, precum îmbătrânirea pielii și cancerul de piele, în special melanomul (Lazovich et al., 2011; Savoye et al., 2018).

Factorul de creștere endotelial vascular (VEGF) joacă un rol important în leziunile cutanate induse de UV, acționând ca un activator timpuriu al răspunsului inflamator și accentuând simptomele asociate cu arsura solară (Hartono et al., 2020). Răspunsul imun declanșat de expunerea la UV poate modifica microambientul pielii, crescând în timp riscul de transformare malignă a celulelor cutanate (Savoye et al., 2018). Mai mult, efectele cumulative ale expunerii la UV de-a lungul vieții au fost corelate cu un risc crescut de dezvoltare a diferitelor neoplasme cutanate, subliniind importanța măsurilor preventive (DeFlorio-Barker et al., 2020; Miller et al., 2022).

 

Factori de risc pentru arsura solară

Identificarea factorilor de risc pentru arsura solară este esențială pentru dezvoltarea unor intervenții eficiente în domeniul sănătății publice. Studiile arată că persoanele cu pigmentare mai deschisă a pielii (de exemplu, cele de origine europeană) prezintă un risc mai mare de a suferi arsuri solare decât cele cu tonuri mai închise ale pielii (Dennis & Lowe, 2013; Fernandez-Quiroz et al., 2021). De asemenea, vârsta, sexul și nivelul de activitate fizică influențează semnificativ incidența arsurilor solare. De exemplu, populațiile mai tinere, în special adolescenții, raportează frecvent episoade de arsuri din cauza comportamentului de expunere prelungită la soare și a lipsei de conștientizare privind măsurile de protecție (Pettigrew et al., 2016).

Modelele comportamentale joacă un rol suplimentar; cercetările arată că activitățile desfășurate în aer liber fără protecție solară adecvată sunt corelate cu o prevalență crescută a arsurilor (Holman et al., 2018). De asemenea, motivația utilizării protecției solare – cum ar fi percepția controlului personal și influențele sociale – afectează semnificativ comportamentele individuale legate de siguranța la soare (Heckman et al., 2012; Zhong et al., 2023). În rândul populațiilor cu un grad mai ridicat de aculturație, incidența crescută a arsurilor solare poate fi pusă pe seama lipsei de informații privind strategiile corecte de protecție solară, subliniind nevoia unor intervenții adaptate cultural (Coups et al., 2012).

Strategii de prevenție

Prevenirea arsurilor solare presupune o abordare complexă, care integrează schimbarea comportamentelor și mesaje eficiente de sănătate publică. Utilizarea cremei cu protecție solară este pe larg promovată, însă mulți utilizatori nu o aplică corespunzător sau cu regularitate. Studiile arată că un procent semnificativ dintre cei care folosesc cremă de protecție suferă totuși arsuri, în principal din cauza aplicării insuficiente sau a lipsei reaplicării (O’Hara et al., 2019; Pissavini & Diffey, 2013). Se recomandă utilizarea de produse cu spectru larg, aplicate din abundență și reaplicate frecvent, mai ales în perioadele de expunere intensă la UV (Dennis & Lowe, 2013; Pérez et al., 2019).

Pe lângă crema solară, strategii comportamentale precum purtarea hainelor de protecție, căutarea umbrei și evitarea expunerii în orele de vârf sunt esențiale (Linos et al., 2011; Hopkins & Secrest, 2018; Gritz et al., 2013). Campaniile educaționale trebuie să clarifice și mitul conform căruia bronzul ar oferi protecție împotriva arsurilor (Dennis & Lowe, 2013; O’Hara et al., 2019). Integrarea acestor comportamente de protecție este crucială pentru reducerea arsurilor solare, în special în rândul populațiilor vulnerabile precum copiii și adolescenții (Pissavini & Diffey, 2013; Miller et al., 2022).

 

Implicații pentru sănătatea publică și direcții viitoare

Eforturile de sănătate publică pentru prevenirea arsurilor solare trebuie să fie proactive și adaptate cauzelor comportamentelor inadecvate de protecție. Programele cuprinzătoare de prevenție a cancerului de piele, care includ educație, implicarea comunității și politici publice, sunt esențiale pentru a oferi indivizilor și comunităților instrumentele necesare (Hopkins & Secrest, 2018; DeFlorio-Barker et al., 2020). Intervențiile bazate pe dovezi pot facilita schimbarea comportamentală și pot promova o cultură care pune accent pe siguranța la soare. Este nevoie urgentă de metode inovatoare, inclusiv tehnologii digitale și rețele sociale, pentru a transmite eficient mesajele de prevenție (Hopkins & Secrest, 2018; Savoye et al., 2018).

Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a înțelege mai bine aspectele psihologice care influențează comportamentele de protecție solară, în special în rândul tinerilor predispuși la arsuri (Heckman et al., 2012; Miller et al., 2022). De asemenea, investigarea eficienței strategiilor de intervenție în diferite contexte socioculturale va consolida impactul inițiativelor de sănătate publică dedicate reducerii arsurilor și, implicit, a cancerelor cutanate.

Arsura solară, o problemă importantă de sănătate publică

Arsura solară rămâne o problemă importantă de sănătate publică, cu implicații care depășesc disconfortul imediat. Prin înțelegerea mecanismelor implicate, identificarea factorilor de risc și aplicarea unor strategii eficiente de prevenție, se poate reduce considerabil incidența arsurilor solare și a riscurilor de sănătate pe termen lung asociate. Eforturile continue de educare și reformă a politicilor sunt esențiale pentru protejarea populațiilor vulnerabile și pentru cultivarea unei relații mai sănătoase cu expunerea la soare.

 

 

---