Fazele de recuperare cardiovasculară post chirurgie cardiovasculară

Procesul de recuperare cardiovasculară se desfășoară în trei faze și acesta va dura în jur de 4-6 săptămâni pentru consolidarea plăgii post-operatorii, sternale, și în jur de 6-12 săptămâni pentru revenirea la viață socială și profesională normală.

Faza 0 – preoperatorie – din ce in ce mai aplicată în Europa

Faza I sau intra spitalicească

Faza II sau recuperare cardiovasculară propriu-zisă în care bolnavul obține capacitatea maximă de efort.

Faza III sau faza de menținere cu durată nedeterminată. Pacienții își mențin capacitatea de efort pe care au câștigat-o în faza anterioară și pe care ulterior o ameliorează, o îmbunătățesc.

Faza 0 - preoperatorie

Este important să vă păstrați forma fizică și sănătatea cât mai mult posibil înainte de operație. Cu cat aveți o formă fizică bună înainte de operație, cu atât procesul de recuperare cardiovasculară va fi mai rapid și mai ușor. Când sunteți acceptați pentru intervenția chirurgicală, serviciul de recuperare cardiovasculară local va fi informat și astfel vă puteți încadra mai rapid într-un program de recuperare cardiovasculară.

Obiective și mijloace:
  • Elementul recuperator esențial în această etapă îl reprezintă kinetoterapia respiratorie
  • Corectarea respirației prin exerciții respiratorii
  • Îmbunătățirea activității motrice
  • Furnizarea de informații generale privind intervenția chirurgicală și modalitățile de recuperare cardiovasculară postoperatorie.

Faza I - Intraspitalicească și de recuperare cardiovasculară precoce după intervenția chirurgicală, urmărește asigurarea capacității de autoîngrijire și independența de deplasare

Obiective și mijloace:

1. Kinetoterapie respiratorie:

  • asigurarea unei ventilații corecte, a permeabilității căilor respiratorii prin exerciții pentru mobilizarea musculaturii respiratorii
  • asigurarea unui drenaj bronșic eficient pentru eliminarea secrețiilor
  • învățarea și reeducarea respirației toracice și diafragmatice
  •  educarea tusei

2. Profilaxia sau prevenirea complicațiilor decubitului.

3. Obținerea rapidă a autonomiei funcționale prin:

  • îmbunătățirea sau creșterea mobilității articulare
  • îmbunătățirea sau creșterea forței musculare
  • exerciții fizice analitice și globale pasive, pasivo-active și active de mobilizare a centurilor scapulară și coxofemurală și a membrelor superioare și inferioare, mers

4. Învățarea măsurilor de profilaxie și tratament.

5. Deprinderea tehnicilor și a metodelor de relaxare.

Pacientul este internat în secția de terapie intensivă după intervenția chirurgicală, pentru o perioadă de câteva zile, în funcție de evoluția parametrilor hemodinamici.

Rolul kinetoterapiei este de a limita la maxim efectele nefaste ale unui decubit prelungit (mobilizare pasivă, pasivo-activă sau activă cât mai frecventă, șezând în fotoliu) și de a realiza o toaletă bronşică satisfăcătoare (exerciții de respirație, tusea eficientă).

În cazul în care condițiile permit și evoluția este favorabilă, după câteva zile post-operator, pacientul se plimbă prin salon sau pe coridor și poate începe treptat antrenamentul fizic (preferabil, pe bicicleta ergometrică). În cadrul primelor ședințe, durata antrenamentului va fi de 2-18 minute, cu o încărcare de 15-25 W, în funcție de senzația de confort subiectiv.

Faza II - Recuperare cardiovasculară propriu-zisă, recuperarea tardivă

Are rolul de a reda pacientului maximum din capacitatea fizică compatibilă cu starea funcțională a cordului. Se realizează în centre specializate, în spitalizare continuă sau în spitalizare ambulatorie.

Obiective și mijloace
  1. Kinetoterapie respiratorie
  2. Creșterea autonomiei funcționale prin kinetoterapia funcțională, exercitii fizice analitice și globale pasive, pasivo-active și active de mobilizare a centurilor scapulară și coxofemurala, și a membrelor superioare și inferioare, mers
  3. Kinetoterapie funcțională, motrică, astfel încât să redea pacientului maximum din capacitatea fizică compatibilă cu starea funcțională a cordului
  4. Ameliorarea performanței cardiace
  5. Readaptarea progresivă la efort
  6. Creșterea capacității de efort a aparatului cardiovascular.
Metodologia fazei II

Ședința de antrenament durează 30-60 de minute

Structura:

1. încălzire 10 minute

2. antrenamentul propriu-zis cu durata de 30-40 de minute

3. revenire 10 minute

4. jocuri recreative sau elemente din sport – perioada de tranziție spre faza III- 10-30 minute

5. antrenament continuu sau cu intervale

6. tipuri de efort:

  • exerciții fizice izotonice, chiar și izometrice
  • cicloergometru sau bicicleta staționară
  • kinetoterapie în apa sau înot
  • mers vioi, jogging

7. frecventa de antrenament este de 5 – 7 ori/săptămână

8. durata antrenamentului 20-60 ședințe

Faza III de recuperare cardiovasculară

Se poate efectua în ambulatoriu neinstituționalizat, in cadrul clubului coronarienilor sau în ambulatoriul spitalelor de recuperare cardiovasculară.

La domiciliu, pacienții vor continua exercițiile de kinetoterapie învățate în fazele I și II de recuperare cardiovasculară, timp de 15-20 de minute pe zi, mersul pe jos, scopul fiind să ajungă să facă 10 000 pași pe zi  la 6 luni post infarct/ chirurgie cardiacă.